Parlamentarismul și calitatea lui

Pentru statele care doresc o reprezentativitate mai bună a intereselor populației cel mai adecvat regim este cel parlamentar. În același timp e de menționat, regimul reprezentativ în calitatea sa de matriță a parlamentarismului s-a dezvoltat esențialmente în Marea Britanie.

Parlamentul reprezintă întreaga societate, și nu o parte a ei (după cum se manifestă actualii deputați din Parlamentul Republicii Moldova). Din momentul delegării deputatului în Parlament el urmează să activeze nu în interes propriu sau partinic (am avut episoade, când deputații se vindeau și cumpărau la „pachet”), ci în numele populației și pentru popor. Parlamentul Republicii Moldova nu este un simplul organ reprezentativ al poporului, ci este organul său reprezentativ/ suprem conform art. 60 din Constituția R. Moldova.
Candidații la funcția de deputat în Parlamentul R. Moldova pot fi persoanele cu drept de vot care au împlinit în ziua alegerilor vârsta de 18 ani, dețin cetățenia statului și nu au restricții de a exercita dreptul de a alege și de a fi ales.
Dreptul de a desemna candidați îl au partidele politice care pot participa la alegeri, în baza datelor prezentate de Agenția Servicii Publice și confirmate ulterior de către Comisia Electorală Centrală, dar și de blocurile electorale constituite și înregistrate de către CEC. De asemenea candidaților la funcția de deputat în Parlament se face printr-o procedură specială în cadrul ședințelor organelor statutare ale partidelor sau blocurilor electorale, confirmate prin procese-verbale (dar nu și cunoscute publicului larg). De aici și apare întrebarea, cine și pentru ce merite poate fi inclus în lista candidaților? Pot să remarc, că la recentele alegeri parlamentare, pe lista PAS au fost incluse persoane cu anumite merite, da ei pe parcurs și-au retras statutul de deputat. Istoria are multiple exemple cu marii înaintași ai neamului deveniți parlamentari cu merite bine cunoscute. Mă refer parțial la următorii:
Mihai Kogălniceanu, istoric-publicist, redactor-șef la revista „Dacia Literară”, ministru, președinte al Academiei Române, făuritor al Micii Uniri (1859) „Nu este nicio reformă, niciun act național unic, din care numele ar fi absent”, consemna el.
Ion C. Brătianu, fondator al Partidului Național Liberal, de cinci ori a ocupat funcția de prim-ministru, membru de onoare ale Academiei Române, inclusiv cea de parlamentar. Publică volumul „România și Peninsula Balcanică”, 1913.
Constantin Stere, profesor basarabean, jurist, fondatorul revistei „Viața Românească”, rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, vulcan al evenimentelor legate de Marea Unire a românilor de la 1918.
Alexandru Averescu, născut la Ismail, pe jumătate găgăuz, a fost mareșal al României, prim-ministru, membru de onoare al Academiei Române, fondator al partidului „Liga Poporului”, autor a celor „12 opere” cu caracter militar.
De la independența R. Moldova scrisul se oprește la: Nicolae Costin, deputat în primul Parlament, primar al municipiului Chișinău, autor al municipalizării satelor din jurul Chișinăului, președinte al Executivului Frontului Popular din Moldova, copreședinte al fundației „Mihai Viteazul”. De numele lui este legată schimbarea la față a Chișinăului sovietic;
Ion Ungureanu, a fost actor, regizor și luptător pentru identitatea națională. Ministru al culturii și cultelor al R. Moldova, deputat în Primul Parlament ales democratic. Artist al poporului din RSS Moldovenească (1989), Premiul Național (1990);
Lidia Istrati, prozatoare, doctor în științe biologice, parlamentară a două legislaturi(1990-1997), redactor-șef la editura „Știința”. A fost președintă a Ligii Creștin-Democrate a femeilor din R. Moldova, publică volumul în proză „Tot mai departe…”, post-mortem primește „Ordinul Republicii” (2010);
Ion Vatamanu, născut la Costiceni, județul Hotin. A absolvit Universitatea de Stat din Chișinău, Facultatea chimie. Deputat în Primul Parlament, președinte al Comisiei Parlamentare pentru Cultură și Culte. Doctor în chimie, poet și publicist. Debutează cu volumul de poezii „Primii fulgi”. A fost director la revista „Columna”, publică peste 150 de lucrări științifice ș.a.
Noul legislativ, constituit după alegerile din 28 septembrie 2025, cuprinde cinci fracțiuni parlamentare: a) PAS își păstrează o majoritate sigură și formează o guvernare europeană în continuare. b) Rețeaua de socializare TikTok s-a dovedit o armă electorală eficientă atât în R. Moldova, cât și în România. Partidul „Democrația Acasă” acumulează peste 5%, trecând pragul electoral. c) Strategia fracțiunii „Alternativa”, cu o poziție spre centru nu și-a atins obiectivul, adică a obținut rezultate mai slabe, în primul rând în Chișinău. d) Alternativă proeuropeană nu există. Niciun partid clar proeuropean , în afară de PAS, nu a reușit să depășească pragul electoral. PSDE, CUB, ALDE, Respect Moldova – toate au acumulat mai puțin de un procent. e) În Parlament ajunge și „Partidul Nostru”, formațiune, care mai bine de un deceniu – nu reușea să depășească pragul electoral.
În majoritate însă nu se cunosc meritele deputaților în urma configurărilor pe listele partidelor. În cadrul sesiunilor parlamentare suntem martorii, când unii deputați se concentrează în telefoane sau prin ele își programează timpul personal după sesiune. De asemenea, alesul poporului obosit de multiple legislaturi, mai ațipește în fotoliul de deputat. Altul mai treaz denigrează R. Moldova la Strasbourg, Franța. Din lipsă de competență și etică, poate să se prezinte în plenul Parlamentului cu sticla de chefir și punga cu brânză, fără acte de confirmare a calității lor. Nu sunt mai prejos nici replicile personale, fără rezonanță de stat, părăsirea ședințelor fără temei ș.a. Etica unui deputat în Parlamentul R. Moldova este reglementată prin legi specifice privind statutul și conduita parlamentarilor, menite să asigure integritatea, profesionalismul și respectul în activitatea publică. Normele obligă la evitarea conflictelor de interese, interzicerea insultelor, folosirii megafoanelor în ședințe. Deputații trebuie să acționeze în interesul cetățenilor, respectând regulile de conduită, oriunde se vor afla. Calitatea unei astfel de etică, depinde cum și pe cine votăm de către Măria sa Alegătorul. Luând aminte exemplul măreț al înaintașilor noștri ”