Când omagiul devine poluare: impactul coroanelor funerare din plastic asupra mediului

Plasticul a ajuns să facă parte din viața noastră aproape fără să ne dăm seama. Îl regăsim în râuri și oceane, în soluri, iar studiile arată că particule microscopice de plastic au fost identificate chiar și în organismul uman. Potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Mediu, o persoană utilizează, pe parcursul vieții, aproximativ 60 de kilograme de plastic. Mai puțin discutat este faptul că impactul plasticului nu se oprește odată cu viața: prin sicrie, materiale funerare și alte produse asociate ritualurilor funerare, amprenta acestui material continuă să afecteze mediul și după moarte.

Coroanele funerare sunt, înainte de toate, un semn de respect și de adio din partea celor rămași. În multe tradiții culturale, florile simbolizează viața și puritatea, iar forma circulară a coroanei este asociată cu ideea de eternitate. În trecut, aceste aranjamente erau realizate din crengi de brad, considerat simbol al nemuririi, deoarece își păstrează culoarea verde pe tot parcursul anului. Aceste semnificații sunt consemnate în „Dicționarul de simboluri” de Jean Chevalier și Alain Gheerbrant.
Odată cu industrializarea și producția în masă, aceste simboluri au fost însă reinterpretate. Pentru a reduce costurile și a facilita producția, coroanele sunt realizate tot mai frecvent din materiale sintetice, iar plasticul a devenit o alternativă larg răspândită în industria funerară.

„Grija față de natură este, în final, o formă de grijă față de noi înșine”

Pentru a înțelege mai bine impactul coroanelor din plastic asupra mediului, am discutat cu Daniela Ciornaia, activistă de mediu implicată în promovarea practicilor sustenabile. Aceasta atrage atenția că, dincolo de valoarea simbolică, coroanele din plastic generează efecte de durată asupra mediului. „Coroanele funerare din plastic reprezintă o problemă pentru mediu, deși sunt adesea percepute ca un gest lipsit de consecințe”, explică Daniela. În realitate, spune activista, aceste produse nu se descompun timp de zeci sau chiar sute de ani, iar pe măsură ce se degradează se fragmentează în microplastic, care ajunge în sol și în apele subterane, fiind ulterior ingerat de animale.
Impactul nu se oprește aici. Procesul de producere a coroanelor din plastic contribuie la poluarea aerului, iar în contextul verilor tot mai fierbinți din Republica Moldova, materialele plastice pot favoriza izbucnirea incendiilor în cimitire. „Este un risc real, mai ales în perioadele caniculare, când plasticul se usucă, se încălzește și devine ușor inflamabil”, subliniază activista.
În același timp, Daniela afirmă că există alternative simple și mult mai prietenoase cu natura, care nu afectează simbolistica tradiției. „Putem opta pentru coroane sau buchete din flori naturale, pentru aranjamente realizate din plante uscate – precum grâul, lavanda sau spicele – sau din materiale biodegradabile, cum ar fi hârtia sau cartonul. Toate acestea pot fi compostate și nu lasă urme de poluare”, explică ea.
Schimbarea ține atât de alegerile individuale, cât și de implicarea autorităților. La nivel de societate, spune activista, este important să alegem variante ecologice, să vorbim deschis despre impactul plasticului și să încurajăm inițiativele locale, inclusiv atelierele de realizare a coroanelor naturale. Totodată, autoritățile pot contribui prin recomandarea sau limitarea comercializării coroanelor din plastic în piețe și magazine și prin susținerea producătorilor locali care oferă alternative naturale.
Mesajul e unul simplu, concluzionează Daniela Ciornaia: „Putem păstra tradiția și respectul față de cei plecați dintre noi fără a lăsa plastic în urmă. Grija față de natură este, în final, o formă de grijă față de noi înșine”.

„Din punct de vedere religios, coroanele din plastic nu sunt obligatorii”

Întrucât înmormântările se desfășoară, în cele mai multe cazuri, într-un context religios, am apelat și la perspectiva Bisericii, pentru a afla dacă prezența coroanelor este o cerință obligatorie. Răspunsul a fost unul clar: ele nu sunt impuse din punct de vedere religios.
Părintele Florin–Mihai Acatrinei, de la Parohia „Sf. M. Mc. Gheorghe și Sf. Ier. Nectarie” din localitatea Medeleni, raionul Ungheni, explică faptul că este important să facem distincția între semnificația gestului și materialul folosit. „Gestul aducerii unei coroane sau a unor flori la mormânt exprimă respectul, iubirea și pomenirea celui trecut la cele veșnice. Din acest punct de vedere, intenția este una nobilă și ține de tradiția cinstirii celor adormiți”, precizează preotul.
Totodată, acesta atrage atenția că utilizarea coroanelor din plastic ridică probleme reale de ordin ecologic. După o perioadă relativ scurtă, ele devin deșeuri greu degradabile, contribuind la poluarea mediului și la încărcarea inutilă a cimitirelor cu materiale sintetice. „Într-o societate tot mai conștientă de responsabilitatea față de creație și față de mediul înconjurător, este firesc să reflectăm și la acest aspect”, subliniază părintele.
Din punct de vedere religios, coroanele din plastic nu sunt obligatorii, mai spune părintele Florin–Mihai Acatrinei. „Biserica nu impune folosirea unor astfel de obiecte și nici nu condiționează pomenirea celor răposați de existența coroanelor sau a aranjamentelor florale. Esențiale sunt rugăciunea, participarea la slujbele de pomenire și faptele de milostenie făcute în numele celui adormit”.
În acest sens, pot fi luate în considerare alternative simple și decente, compatibile atât cu tradiția creștină, cât și cu grija față de mediu: flori naturale sau ghivece cu plante vii, aranjamente realizate din materiale biodegradabile, donarea sumei care ar fi fost cheltuită pe coroane către o cauză caritabilă sau implicarea în acțiuni de îngrijire a mormintelor. „Este important să păstrăm esența gestului – pomenirea și respectul – fără a transforma tradiția într-o sursă de poluare sau într-o povară financiară”, conchide preotul.

„Primăria a evacuat două remorci de deșeuri de acest gen”

Având în vedere că administrarea cimitirelor revine autorităților publice locale, am discutat și cu un primar pentru a înțelege cum este percepută această problemă la nivelul administrației locale și ce impact are asupra comunității.
Sergiu Manciu, primarul comunei Măcărești, explică faptul că gestionarea deșeurilor provenite din coroanele funerare din plastic presupune eforturi și costuri în plus pentru bugetul local. „Primăria comunei Măcărești este una dintre puținele administrații locale care transportă deșeurile la o distanță foarte mare, o operațiune realizată o dată pe săptămână și care implică cheltuieli semnificative”, precizează edilul.
Potrivit acestuia, doar în anul 2025, autoritățile locale au evacuat două remorci de astfel de deșeuri. Acumularea lor îngreunează lucrările de întreținere a cimitirelor, inclusiv cositul și curățenia, și generează probleme suplimentare pentru serviciile comunale.
În acest context, primarul face apel la responsabilitatea comunității și la schimbarea obiceiurilor. „Îndemn locuitorii să renunțe la coroanele din plastic în favoarea florilor naturale sau a altor gesturi simbolice, precum plantarea unui copac, care reprezintă o alternativă mult mai prietenoasă cu mediul”, subliniază Sergiu Manciu.

Costuri și ofertă: cât ajung să coste coroanele funerare

Pentru a afla prețul, am consultat mai multe site-uri ale magazinelor și companiilor funerare care activează pe piața din Republica Moldova. Acestea promovează coroanele funerare drept „un element tradițional al ceremoniei de rămas-bun”, asociat cu respectul și memoria față de persoana decedată.
Oferta este una variată și cuprinde coroane de diferite dimensiuni, de la aproximativ 50 cm până la 200 cm, precum și o gamă largă de forme: rotunde, în formă de inimă, picătură sau frunză. De asemenea, sunt disponibile coșuri și buchete funerare. În cele mai multe cazuri, coroanele sunt realizate pe suport metalic, cu cetină artificială, flori și alte elemente decorative, iar la cerere poate fi adăugată o panglică de doliu personalizată.
Analiza prețurilor afișate de aceste magazine arată că o coroană funerară costă, în medie, între aproximativ 270 și 2.000 de lei, în funcție de dimensiune, materiale și gradul de complexitate. În cazul coșurilor funerare, prețurile pornesc de la circa 140 de lei și pot ajunge până la 1.200 de lei.