Lucrările la cele două mari proiecte de infrastructură moldo-române, Autostrada Unirii A8 și Podul de Flori, avansează

Cele două mari proiecte majore de infrastructură care vor lega România de Republica Moldova, Autostrada Unirii A8 și Podul de Flori, fac pași importanți înainte, atât pe partea de autostradă, cât și pe cea de traversare a Prutului.

Săptămâna trecută secretarul de stat al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Irinel Ionel Scrioșteanu, a anunțat că a fost desemnat constructorul pentru Tronsonul 4 al Autostrada Unirii A8, pe segmentul Târgu Neamț – Iași – Ungheni, ultimii kilometri până la frontieră. Potrivit lui contractul a fost atribuit asocierii Itinera S.p.A. – Sapiem S.p.A. – ICM S.p.A. și vizează realizarea a 12,7 km de autostradă, cu 12 structuri (poduri, viaducte, pasaje), două tuneluri (cel mai lung de 1.700 m), două noduri rutiere importante și drumuri de legătură spre viitorul pod peste Prut.
Proiectul include și construirea primilor 4,7 km de autostradă pe teritoriul Republicii Moldova, precum și conexiunea cu un viitor hub logistic multimodal în zona Berești, din raionul Ungheni. Durata contractului este de 46 de luni, iar valoarea ajunge la 3,57 miliarde lei, finanțarea fiind asigurată prin programul european Security Action for Europe (SAFE).
În paralel, lucrările la Podul de Flori Ungheni–Zagarancea avansează constant. La un an de la debutul șantierului, autoritățile din ambele țări și reprezentanții Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași au analizat progresul lucrărilor în cadrul unei ședințe desfășurate pe malul moldovenesc.
Astfel, stadiul fizic al podului a ajuns la aproximativ 45%. Pe malul românesc este în plină desfășurare montarea tablierului metalic, fiind deja instalate opt tronsoane, iar alte opt sunt pregătite pentru montaj. Pe malul moldovenesc se finalizează lucrările de infrastructură (pile și culee), urmând ca din luna mai să înceapă și transportul elementelor metalice pentru această parte.
Ansamblul de poduri, început pe 26 aprilie anul trecut, este o componentă esențială a Autostrăzii A8 și va asigura legătura directă peste Prut, completând un coridor rutier strategic între cele două state.
Se menține obiectivul ca circulația să fie deschisă în toamna anului 2026.
Reamintm că proiectul a apărut din nevoia de a avea o legătură rutieră modernă, la standarde de autostradă, între România și Republica Moldova. Până acum, legătura la Ungheni era exclusiv feroviară (Podul Eiffel) sau se făcea pe rute ocolitoare prin puncte de trecere precum Sculeni.

Etapele de dezvoltare

Proiectul de construcție al unui pod rutier peste râul Prut, care să lege Ungheni de Iași, are o istorie care se întinde de-a lungul mai multor decenii. Pe scurt vi le prezentăm mai jos:

Promisiunea anilor ,90: „Podul de Flori”

După căderea cortinei de fier, podul de la Ungheni a fost prima mare promisiune simbolică. S-a vorbit despre el ca despre o reparație istorică, dar ideea a rămas la nivel de retorică politică și evenimente culturale. Nu au existat fonduri sau planuri tehnice concrete atunci.

Includerea în proiectele europene (2010-2014)

Discuțiile serioase au început odată cu planificarea Autostrăzii A8 (Autostrada Unirii). Prin 2010, s-a stabilit teoretic că autostrada trebuie să se termine cu un pod la Ungheni. În 2014, au fost realizate primele studii de fezabilitate, dar proiectul a fost blocat constant de lipsa de finanțare și de instabilitatea politică de pe ambele maluri ale Prutului. 3. „Războiul” avizelor de mediu (2018-2021).
Deși se vorbea intens despre pod, o mare piedică a fost locația. Zona de pe malul românesc face parte din situl protejat Natura 2000 (Râul Prut). Ani de zile s-a dezbătut impactul asupra mediului. Abia în 2021-2022 s-au obținut toate acordurile de mediu necesare pentru a putea lansa licitația de construcție.
Acordul guvernamental (2022): Guvernele de la București și Chișinău au semnat acordul pentru construcția acestui pod, acesta fiind inclus ca punct critic în traseul Autostrăzii Unirii (A8), care va lega Târgu Mureș de Iași și apoi de granița cu Republica Moldova.
Licitația și contractarea (2023-2024): Procedurile au fost accelerate, fiind desemnat un constructor pentru realizarea lucrărilor. Proiectul este finanțat prin mecanismul european „Connecting Europe Facility” (CEF).
Lansarea lucrărilor (primăvara 2025): Șantierul a fost deschis oficial în urmă cu un an.

Detalii tehnice ale noului pod

Spre deosebire de construcțiile vechi, acesta este un proiect de inginerie modernă: podul va avea 4 benzi de circulație (două pe fiecare sens), trotuare și bariere de siguranță moderne; va avea lungimea de aproximativ 261 de metri; mai include construcția unui nou punct de control la frontieră, dotat cu parcări pentru camioane și scanere performante pentru a reduce timpul de așteptare.

Impactul economic

Acest pod este considerat „poarta” principală de intrare a Republicii Moldova spre coridoarele europene de transport. Odată finalizat, va scurta semnificativ drumul dintre Chișinău și Iași și va permite tranzitul greu de mărfuri care în prezent este limitat de infrastructura veche.

Autostrada Unirii
Dacă podul de la Ungheni este „poarta”, Autostrada A8 (Autostrada Unirii) este drumul lung de peste 300 km care ar trebui să lege această poartă de restul țării (până la Târgu Mureș).
În aprilie 2026, situația este mixtă: sunt secțiuni unde se lucrează intens și secțiuni care sunt încă în etapa „hârtiilor”. Iată stadiul la zi:
Secțiunile „Pionier” (finan-țate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), un document strategic al României prin care se accesează fonduri europene în valoare de aproximativ 28,5 miliarde EUR pentru reforme și investiții esențiale. Acesta vizează redresarea economică post-COVID-19, digitalizarea și tranziția verde până în 2026 ), care sunt cele mai avansate și au termene de finalizare foarte apropiate: Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (24,4 km): Lucrările sunt avansate. Constructorul turc (Nurol) a ridicat deja grinzile, iar termenul de deschidere este sfârșitul anului 2026. Leghin – Târgu Neamț (29,9 km): Aici lucrează grupul UMB (constructorul român care domină șantierele). Progresul este bun, fiind de asemenea programat pentru finalizare în 2026.
Secțiunea Montană (Miercurea Nirajului – Leghin) – „Marele Obstacol”. Aceasta este cea mai grea bucată de autostradă din România (aproximativ 160 km prin Carpații Orientali). Stadiu: Toate contractele pentru cele 6 loturi montane au fost semnate în 2025. Complexitate: Se vor construi zeci de tuneluri și viaducte (de exemplu, lotul Grințieș-Pipirig este considerat cel mai dificil lot de autostradă licitat vreodată în România). Orizont de timp: Proiectarea se încheie spre finalul acestui an, iar execuția propriu-zisă va dura până în 2029-2030.
Secțiunea Iași – Ungheni (Tronsonul 4). Termen: Deoarece acest lot a fost prioritizat, se estimează că legătura dintre nodul Golăiești și Podul Ungheni va fi gata relativ repede, pentru a nu lăsa noul pod „în aer”.
În 2026 vom putea circula pe primele bucăți din A8 la ambele capete ale muntelui, dar pentru a traversa Carpații de la Iași la Târgu Mureș pe autostradă completă mai avem de așteptat cel puțin 3-4 ani. Totuși, legătura Iași-Ungheni se mișcă acum mai repede ca niciodată pentru a onora deschiderea podului.
Prin aceste investiții, România și Republica Moldova își consolidează conectivitatea la rețeaua de transport europeană, cu beneficii directe pentru economie, mobilitate și securitate regională.