Alexei Buzu: „Reforma este gândită ca un program amplu de modernizare locală, nu doar ca o reorganizare administrativă”

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru ziarul „Unghiul”, Secretarul General al Guvernului, Alexei Buzu, a oferit detalii esențiale despre mecanismul de amalgamare voluntară, a explicat modul în care vor fi gestionate fondurile substanțiale alocate pentru modernizare, garanțiile de echitate pentru satele mici și măsurile concrete prin care serviciile publice vor rămâne aproape de cetățeni, în special de persoanele în etate. Vă invităm să urmăriți în continuare răspunsurile integrale oferite de Secretarul General pe marginea acestui subiect de maxim interes local și național.

— Domnule Secretar General, având în vedere criza economică și constrângerile bugetare actuale, de unde provin exact resursele pentru „primele de amalgamare”? Sunt fonduri asigurate integral de la bugetul de stat sau ne bazăm pe un suport financiar extern (UE, Banca Mondială)?
— Guvernul a anunțat că reforma administrației publice locale va fi susținută prin investiții de ordinul miliardelor de lei. Mai exact, estimăm un buget total de 6,491 miliarde de lei pentru pachetul de stimulente în perioada 2026 – 2030. Aceste resurse vor proveni atât din bugetul de stat, cât și din parteneriate externe și fonduri europene. Primele de amalgamare sunt gândite ca un mecanism mixt de finanțare. Guvernul va asigura baza financiară din bugetul de stat, inclusiv prin fondurile naționale de dezvoltare locală. Reforma este gândită nu doar ca o reorganizare administrativă, ci ca un program amplu de modernizare locală.

— Ce garanții există că acest flux financiar va fi menținut pe tot parcursul tranziției și nu va fi afectat de eventuale rectificări bugetare negative în următorii ani?
— Obiectivul Guvernului este ca aceste resurse să fie predictibile. Se discută includerea mecanismului în planificarea bugetară pe termen mediu și dezvoltarea unor acorduri multianuale cu partenerii externi. Pe lângă aceste resurse, noile entități amalgamate vor avea o capacitate mai mare de atragere a investițiilor și fondurilor europene.

— Pentru un cluster de dimensiunea celui de la Ungheni, există deja un calcul estimativ al acestei prime? Este o sumă fixă per localitate sau un coeficient raportat la numărul total de locuitori?
— Da. Guvernul utilizează un mecanism clar de calcul al stimulentelor pentru amalgamarea voluntară, iar pentru clusterele mari, precum cel discutat la Ungheni, suma estimată este una semnificativă. În funcție de localitățile care aleg amalgamarea, se poate calcula bugetul. La Ungheni, 32 de primării aleg să-și unească eforturile pentru a forma câteva primării mai puternice și mai eficiente. Unul dintre clusterele formate este Ungheni, Zagarancea, Mănoilești, Valea Mare, Florițoaia Veche, Cetireni, Unțești și Morenii Noi, care fac împreună un pas important spre o administrație mai puternică și mai eficientă. Aceste localități vor primi resurse în valoare de peste 151 milioane de lei pentru dezvoltare. Conform modelului prezentat public de Cancelaria de Stat, există mai multe componente de finanțare, inclusiv „stimulentul 3”, care prevede aproximativ 3.000 de lei pentru fiecare locuitor al noii entități amalgamate. Această sumă a fost mărită de 3 ori față de prevederile anterioare. Oricine poate găsi sumele estimative oferite pentru localitățile amalgamate pe https://amalgamator.gov.md/ – dacă sunt puse împreună mai multe localități, apare informația despre populația totală și bugetul care va fi alocat de Guvern. Asta înseamnă că pentru un cluster mare, cu zeci de mii de locuitori, sprijinul financiar poate ajunge la sute de milioane de lei cumulat, la care se adaugă acces prioritar la fonduri pentru infrastructură, digitalizare și servicii publice.

— Cum se va asigura Guvernul că investițiile din fondurile de amalgamare vor ajunge proporțional și în satele mici de la periferia clusterului?
— Unul dintre scopurile amalgamării este să reducem inegalitatea în dezvoltare, iar resursele să fie alocate corect și echitabil. Fiecare entitate amalgamată va trebui să aprobe un plan strategic/ viziune transparentă și pe mai mulți ani, cu repartizarea clară a proiectelor pe fiecare localitate componentă. Guvernul urmărește ca reforma să reducă disparitățile, nu să le accentueze, iar investițiile vor fi monitorizate inclusiv prin indicatori teritoriali. Oamenii din aceste comunități, care știu cel mai bine nevoile lor, vor decide ce e prioritar pentru ei și unde trebuie cheltuiți banii. Dar avem și exemple deja – experiența de la Leova și Călinești demonstrează că localitățile mici beneficiază de investiții reale, pe care până la amalgamare nu au avut posibilitatea de a le obține.

— Cum va funcționa concret conceptul de „ghișeu unic”? Vor rămâne puncte de deservire active în fiecare fostă primărie?
— Da. Reforma prevede păstrarea serviciilor aproape de oameni prin dezvoltarea rețelei de CUPS – Centre Unificate de Prestare a Serviciilor. În practică, asta înseamnă că în fostele sedii ale primăriilor pot rămâne puncte locale de deservire unde cetățenii vor putea solicita acte, depune cereri, primi consultații sau accesa servicii sociale și administrative, fără să fie nevoiți să meargă permanent la centrul administrativ al noii unități create. Scopul reformei nu este să închidă accesul oamenilor la servicii, ci dimpotrivă – să ofere servicii mai rapide, digitalizate și mai profesioniste, inclusiv în localitățile mici. Pentru persoanele în etate și pentru satele mai îndepărtate, CUPS-urile trebuie să devină principalul punct local de interacțiune cu statul. Mai mult decât atât, în fiecare localitate amalgamată va exista un reprezentant al primarului care să cunoască și asculte nevoile localnicilor.

— Are Guvernul pregătit un mecanism de asistență tehnică pentru noile entități amalgamate, astfel încât acestea să poată accesa rapid fondurile europene?
— Da. Unul dintre obiectivele reformei este profesionalizarea administrației locale și creșterea capacității noilor primării de a atrage investiții și fonduri europene.
Guvernul pregătește programe de instruire pentru noile echipe administrative, inclusiv pentru specialiști în elaborarea și gestionarea proiectelor, achiziții, planificare strategică și atragerea fondurilor externe. În paralel, vor exista mecanisme de suport metodologic și asistență tehnică pentru primăriile amalgamate, mai ales în primii ani după fuziune. Ideea este foarte simplă: o primărie mai mare trebuie să aibă nu doar mai multe resurse, dar și oameni mai bine pregătiți, capabili să administreze proiecte mari și să valorifice oportunitățile oferite de procesul de aderare la Uniunea Europeană.

— Ce mecanism de monitorizare va implementa Guvernul pentru a se asigura că planurile de investiții promise satelor mici sunt respectate?
— Guvernul respectă principiul autonomiei locale, iar deciziile privind prioritățile investiționale vor aparține noilor autorități locale și consiliilor alese democratic. Totodată, statul are responsabilitatea să se asigure că nici o localitate componentă nu este lăsată în urmă sau marginalizată după amalgamare. În acest sens, vor exista mecanisme de monitorizare bazate pe transparență, raportare publică și evaluarea accesului la servicii și investiții în toate localitățile componente. Accentul va fi pus pe respectarea angajamentelor asumate în procesul de amalgamare și pe dezvoltarea echilibrată a întregii comunități, nu doar a centrului administrativ.

— Cum va fi protejat bugetul local al satelor componente, astfel încât veniturile colectate să nu fie absorbite exclusiv de centrul administrativ?
— După amalgamare va exista un singur buget al noii unități administrativ-teritoriale, administrat de primăria și consiliul noii entități amalgamate. Reforma nu presupune existența unor bugete separate pentru fiecare sat component. În același timp, scopul reformei este ca resursele consolidate să permită investiții mai mari și servicii mai bune pentru toate localitățile din cadrul noii comunități. Deciziile privind repartizarea investițiilor vor trebui luate transparent, în baza necesităților reale și a priorităților aprobate de consiliul local, prin implicarea cetățenilor în procesul decizional. Ideea de bază este că o comunitate mai mare și mai puternică financiar poate realiza proiecte pe care localitățile mici nu le-ar fi putut susține individual.

— Există posibilitatea introducerii unei clauze de „revizuire” sau „divorț administrativ” dacă o localitate este marginalizată?
Conform cadrului legal actual, amalgamarea voluntară este un proces ireversibil. După finalizarea procedurii și constituirea noii unități administrativ-teritoriale, aceasta funcționează ca o singură comunitate administrativă, cu un singur buget și o singură administrație locală. Din acest motiv, accentul Guvernului este pus pe pregătirea corectă a procesului de amalgamare, consultarea populației și stabilirea clară a priorităților de dezvoltare înainte de luarea deciziei finale. În același timp, statul va urmări ca toate localitățile componente să beneficieze echitabil de servicii și investiții, iar dezvoltarea noii comunități să fie una echilibrată.

— Cum va garanta Guvernul că accesul la serviciile publice nu va deveni un calvar pentru bătrânii din satele îndepărtate?
— Reforma pornește exact de la principiul că serviciile trebuie să fie mai aproape de oameni, nu mai departe. În acest sens, Guvernul extinde rețeaua de CUPS – Centre Unificate de Prestare a Serviciilor Publice, care funcționează ca „ghișeu unic” la nivel local. Aceste centre vor permite cetățenilor, inclusiv persoanelor vârstnice, să depună cereri și să primească servicii de bază în localitatea lor, fără deplasări la centrul administrativ. Reforma administrației publice locale este însoțită de digitalizare și de consolidarea acestor puncte de acces, tocmai pentru a reduce birocrația și a face serviciile mai simple și mai accesibile pentru cetățeni. În practică, asta înseamnă că fostele primării sau puncte administrative vor continua să funcționeze ca puncte de interacțiune cu statul, iar pentru persoanele vulnerabile vor fi păstrate și servicii asistate sau mobile, astfel încât nimeni să nu fie exclus din accesul la servicii publice de bază.

— Ce sprijin financiar concret oferă statul pentru digitalizarea noilor primării?
— Digitalizarea este una dintre componentele de bază ale reformei, iar sprijinul statului este direcționat atât către infrastructură, cât și către capacitatea instituțională. Noile unități administrativ-teritoriale vor beneficia de investiții pentru echipamente IT, conexiune digitală, sisteme electronice de management al documentelor și integrare în platformele guvernamentale de servicii publice. În paralel, se dezvoltă soluții de tip ghișeu unic digital, astfel încât cetățeanul să poată depune și urmări cererile fără deplasări inutile. Un element important este și consolidarea rețelei de CUPS – Centre Unificate de Prestare a Serviciilor Publice, care funcționează ca puncte locale asistate digital, unde cetățenii pot beneficia de servicii electronice cu sprijinul personalului instruit.

Astfel, reforma combină digitalizarea cu menținerea accesului fizic la servicii în localitate, pentru a asigura că niciun cetățean nu este exclus din cauza lipsei competențelor digitale sau a accesului la internet.

— Ce stimulente directe pentru infrastructură sunt rezervate comunităților care aleg amalgamarea?
— În cadrul pachetului de stimulente pentru amalgamare, „stimulentul 2” este dedicat exclusiv investițiilor în infrastructură, care a fost majorat de 3 ori față de prevederile anterioare și constituie 3000 de lei per locuitor înmulțit cu numărul locuitorilor din localitățile amalgamate. Acesta este direcționat către proiecte de dezvoltare locală care îmbunătățesc direct calitatea vieții în comunitățile amalgamate. Este vorba în special de investiții în drumuri locale, apă și canalizare, iluminat public, eficiență energetică, modernizarea instituțiilor sociale și educaționale. Logica acestui stimulent este simplă: comunitățile care aleg amalgamarea voluntară primesc sprijin prioritar pentru a recupera rapid decalajele de infrastructură și pentru a asigura condiții de viață echivalente pe întreg teritoriul noii unități administrative.

— Cum va fi protejată vocea satelor mici în cadrul noii unități administrative?
— În arhitectura noilor unități administrativ-teritoriale amalgamate este prevăzută funcția de reprezentant al primarului în localitățile componente. Acești reprezentanți au rolul de a menține legătura directă dintre comunitățile din sate și administrația centrală a UAT-ului, de a colecta problemele locale și de a asigura transmiterea lor către primar și aparatul executiv. În acest fel, chiar dacă există un singur consiliu local și o singură administrație, fiecare localitate componentă își păstrează un canal instituțional de reprezentare și comunicare, astfel încât deciziile să fie fundamentate pe nevoile reale din teren, nu doar pe cele ale centrului administrativ.

— Dacă un sat este ignorat sistematic la capitolul investiții, cine răspunde și ce pârghii de sancționare există?
— Responsabilitatea aparține administrației locale și consiliului noii entități administrative, dar și Guvernul va monitoriza procesul. În caz de discriminare evidentă între localități, pot interveni instrumentele statului precum: controlul administrativ de legalitate, auditul financiar, verificările instituțiilor competente și condiționarea unor finanțări de respectarea planurilor strategice de investiții/ viziunea la care au lucrat împreună la formarea clusterului, unde s-a ținut cont de vocea oamenilor din comunitate.