Inamicul rezistent din aer

Cum ne apărăm de ambrozie, „bomba cu ceas” a alergiilor

Crește înaltă, robustă și ocupă rapid orice teren lăsat în paragină. Ambrozia, deși arată ca o simplă buruiană pe marginea drumurilor sau prin parcuri, ascunde o forță de distrugere uriașă pentru sănătatea noastră. Această plantă transformă viața a mii de oameni într-un adevărat coșmar odată cu venirea lunii august. Pentru că prevenția este singura metodă eficientă de protecție, autoritățile medicale monitorizează deja situația. Alexandr Cornei, șeful Centrului de Sănătate Publică Ungheni, explică dinamica acestui fenomen și avertizează că polenizarea acestei plante începe în august și durează până la mijlocul toamnei, lunile august și septembrie fiind cele în care se înregistrează cele mai mari concentrații de polen în aer. De asemenea, oficialul adaugă faptul că o singură plantă de ambrozie poate elibera în atmosferă până la peste 30.000 de semințe și că această alergie nu trebuie ignorată, deoarece simptomele se pot înrăutăți pe măsură ce trece timpul.

Mulți dintre noi confundă alergia la ambrozie cu o răceală de sezon, însă consecințele ignorării ei pot fi extrem de grave, deoarece planta poate declanșa rinită alergică, poate agrava simptomele astmului și, în cele mai severe cazuri, poate duce chiar la șoc anafilactic, o reacție alergică acută ce poate cauza decesul. Dacă vă confruntați cu stări precum strănutul, nasul înfundat, secrețiile nazale apoase, ochi iritați, mâncărimi la nivelul gâtului, dureri de cap, răgușeală sau respirație șuierătoare, însoțite de pierderea simțului mirosului și al gustului, oboseală cronică, somnolență și o calitate scăzută a somnului, este momentul să programați o vizită la un medic alergolog, mai ales dacă aceste probleme se intensifică în intervalul orar 10:00 – 15:00, când cantitatea de polen atinge cote maxime în aer.
Conform datelor medicale furnizate de specialiști, anumite persoane sunt mult mai vulnerabile în fața polenului de ambrozie, în această categorie intrând cei cu un teren alergic preexistent, cum ar fi persoanele alergice la praf, mucegai, blana animalelor sau alte tipuri de polen, dar și cei care au un factor ereditar favorizant, riscul de îmbolnăvire fiind mult mai mare dacă aveți deja în familie o persoană care suferă de această afecțiune. Specialiștii de la CSP Ungheni recomandă ferm evitarea autotratamentului și explică faptul că diagnosticul corect se pune doar în laborator prin trei metode principale de investigație, începând cu anamneza, adică analiza simptomelor și a momentului exact în care acestea au apărut, continuând cu testele cutanate, ce presupun aplicarea unei picături de polen pe piele și înțeparea ușoară a zonei pentru a vedea dacă apare o reacție de înroșire sau mâncărime, și terminând cu testele de sânge destinate depistării anticorpilor specifici.
Până când autoritățile și proprietarii de terenuri vor reuși să stârpească planta prin metode mecanice sau chimice de erbicidare, protecția personală rămâne de bază, iar respectarea câtorva reguli simple în perioada critică ne poate salva de la multe suferințe. Medicii ne recomandă să ținem ferestrele închise și să evităm ieșirile din casă în intervalul critic 10:00 – 15:00, să folosim aparate de aer condiționat și aspiratoare dotate cu filtru HEPA, să scoatem ambrozia din curte înainte de polenizare, să ne schimbăm hainele imediat ce revenim de afară și să facem dușuri frecvente pentru a îndepărta particulele de polen de pe corp și din păr, având grijă totodată să nu uscăm hainele afară, deoarece polenul purtat de vânt se fixează foarte ușor pe țesături.