La Ungheni au avut loc primele discuții privind reforma administrației publice locale

Guvernul a început procesul de pregătire a reformei administrației publice locale, o inițiativă care propune să reducă cheltuielile pentru birocrație și să redirecționeze mai multe resurse către proiecte și servicii publice destinate comunităților.

Potrivit autorităților, satele își vor păstra identitatea, unele primării urmează să fie comasate, iar acolo unde se va schimba sediul administrativ vor fi create centre de prestare a serviciilor. Aceste centre vor reuni, într-un singur loc, mai multe servicii precum: asistentul social, polițistul arondat și un facilitator comunitar. Astfel, autoritățile susțin că oamenii vor putea obține actele și serviciile necesare la un ghișeu unic, într-un singur punct și cât mai aproape de localitatea lor.

La Ungheni au avut loc primele discuții între autoritățile raionale și locale
Autoritățile raionale au început discuțiile cu primarii din raionul Ungheni privind procesul de amalgamare voluntară a unităților administrativ-teritoriale.
Într-o postare pe Facebook, președintele raionului, Dionisie Ternovschi, a menționat că „mi-aș dori ca din cele 33 de primării existente în raionul Ungheni să creăm 9–10 administrații de nivelul I, în marea lor parte cu peste 5.000 de locuitori, cu primari și viceprimari dedicați, cu profesioniști în toate domeniile, eligibili pentru fondurile guvernamentale și europene, având o populație importantă ca număr”.
Potrivit informațiilor publice, au avut loc discuții cu autoritățile locale din Floritoaia Veche, satul Cetireni, Unțești, Alexeevca și Rădenii Vechi, care, după o eventuală amalgamare voluntară, ar însuma circa 5.600 de locuitori și ar putea beneficia de aproximativ 11 milioane de lei din fonduri guvernamentale.
De asemenea, localitățile Costuleni și Măcărești ar putea forma o nouă unitate administrativ-teritorială cu circa 5.400 de locuitori, ceea ce ar putea aduce beneficii de aproximativ 8 milioane de lei din partea Guvernului.
Un alt scenariu vizează unirea primăriilor Negurenii Vechi, Bușila și Chirileni. În cazul unei înțelegeri voluntare între cetățeni, statul ar urma să aloce în jur de 5,5 milioane de lei pentru acest cluster, care ar avea o populație de aproximativ 3.500 de locuitori.
Totodată, sunt analizate și opțiunile de amalgamare pentru localitățile Sculeni, Cioropcani și Buciumeni. Localitatea Taxobeni, învecinată cu comuna Sculeni, și-a manifestat interesul de a se alătura acestui cluster. Astfel, s-ar putea crea o primărie cu o populație de circa 7.400 de locuitori. În cazul în care cetățenii din satele vizate vor accepta amalgamarea voluntară, statul ar urma să acorde noii primării aproximativ 13,5 milioane de lei pentru necesitățile comune.

Organizarea în județe (1998–2003)
Republica Moldova a mai experimentat un model de organizare regională, în perioada 1998–2003, când teritoriul țării a fost împărțit în nouă județe, un municipiu cu statut special (Chișinău) și două unități teritoriale autonome: UTA Găgăuzia și unitatea teritorială din stânga Nistrului, în conformitate cu Legea nr. 191 din 12 noiembrie 1998 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, publicată în Monitorul Oficial nr. 116 din 30.12.1998.
În anul 1999 a fost creat și al zecelea județ – Taraclia. Această structură administrativ-teritorială a fost însă înlocuită în 2003, odată cu revenirea la sistemul actual bazat pe raioane.

De ce acum?
Această reformă este propusă într-un moment-cheie pentru Republica Moldova, în contextul obținerii statutului de țară candidată la Uniunea Europeană și al demarării procesului de pregătire instituțională pentru accesarea fondurilor europene.
În paralel, indicatorii oficiali de dezvoltare economică relevă un dezechilibru între municipiul Chișinău și restul regiunilor. Conform datelor Biroului Național de Statistică, capitala generează peste 60% din Produsul Intern Brut, în timp ce raioanele și localitățile rurale înregistrează niveluri mai scăzute de activitate economică, venituri și investiții.
Necesitatea reducerii acestor disparități teritoriale este reflectată și în documentele strategice naționale, inclusiv Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030” și politicile guvernamentale în domeniul dezvoltării regionale, care subliniază importanța reformelor structurale pentru consolidarea coeziunii economice și sociale.

Politica de coeziune a Uniunii Europene
În Uniunea Europeană, politica de coeziune este definită drept principalul instrument pentru reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale, lucru specificat în articolul 174 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Conform Comisiei Europene și Regulamentului (UE) 2021/1060 al Parlamentului European, politica de coeziune reprezintă aproximativ o treime din bugetul multianual al Uniunii Europene și este orientată prioritar către regiunile mai puțin dezvoltate.
Potrivit Cadrului Financiar Multianual al UE, pentru perioada 2021–2027, bugetul total alocat politicii de coeziune este de aproximativ 392 miliarde de euro, fiind destinat finanțării proiectelor de infrastructură, dezvoltare economică locală, tranziție verde și digitală, precum și incluziune socială.
Accesul statelor candidate precum este și Republica Moldova, la instrumente similare și pregătirea pentru utilizarea fondurilor sunt prevăzute în politicile de extindere ale Uniunii Europene și în documentele Comisiei Europene privind consolidarea capacității administrative, inclusiv prin Instrumentul de Asistență pentru Preaderare (IPA).

Administrații locale puternice = capacitate de atragere a fondurilor
Conform Comisiei Europene și cadrului de implementare al fondurilor UE (Regulamentul (UE) 2021/1060), accesarea și utilizarea eficientă a fondurilor, presupune existența unor autorități publice locale cu capacitate administrativă adecvată pentru planificare strategică, elaborare de proiecte, management financiar și implementare conform standardelor europene.
Necesitatea consolidării capacității administrative la nivel local este reflectată și în rapoartele SIGMA (OECD–UE) privind guvernanța publică, care recomandă profesionalizarea administrației publice locale, clarificarea competențelor și întărirea cooperării intermunicipale ca factori-cheie pentru absorbția eficientă a fondurilor și furnizarea serviciilor publice.
De asemenea, Banca Mondială și Curtea de Conturi Europeană subliniază, în evaluările lor, că localitățile cu capacitate administrativă redusă și resurse umane insuficiente înregistrează dificultăți semnificative în atragerea și gestionarea finanțărilor externe, ceea ce contribuie la menținerea decalajelor de dezvoltare regională.

Ce urmează?
Potrivit autorităților, pregătirea reformei va avea patru etape: consultări publice, prezentarea conceptului, discuții cu cetățenii pe tot parcursul primăverii și, ulterior, elaborarea pachetului legislativ pentru a fi prezentat toamna Parlamentului.
În perioada următoare vor avea loc discuții cu primarii, cu experții, cu autoritățile raionale și locale, precum și cu societatea civilă. Guvernul îndeamnă toată lumea să participe la consultări, inclusiv prin expedierea propunerilor la adresa primariiputernice@gov.md.