Trimite știrea ta
Susține-ne pe Patreon
Tuberculoza rămâne una dintre cele mai grave boli infecțioase, iar formele rezistente la tratament ri-dică provocări tot mai mari pentru sistemul medical. Deși medicamentele sunt gratuite, iar metodele de diagnostic devin tot mai moderne, întreruperea tratamentului și depistarea tardivă mențin riscurile pentru comunitate.
Despre situația epidemiologică din raion, cauzele apariției tuberculozei multidrog rezistente, metode-le de diagnostic, rata de succes a tratamentului și sprijinul oferit pacienților am discutat cu Lidia Crăciun, medic ftiziopneumolog și coordonatoarea Secției de Ftiziopneumologie din cadrul Centrului de Sănătate Ungheni.
— Ați menționat că avem un sistem informațional performant pentru evidența pacienților cu tuberculo-ză. Ce înseamnă exact?
— Da, noi avem un sistem informațional național și e unul din cel mai bun din Europa. Orice pacient bolnav de tuberculoză, indiferent de unde vine în Republica Moldova, este înregistrat în sistem. Acolo se duc toate analizele, radiografiile, tratamentul – tot ce ține de pacient. Acest sistem permite monitorizarea corectă a evoluției bolii și a tratamentului.
— Cum a evoluat Programul Național de Tuberculoză în raionul Ungheni?
— Da, vreau să zic că în cazul tuberculozei, diabetului, dar și a altor boli, există Program Național și în baza acestuia noi facem unul teritorial. Și acum, programul acesta s-a terminat în decembrie 2025 și noi, eu am raportat reușitele și nereușitele care s-au întâmplat pe parcursul aici de trei ani. Pe parcursul acestui timp, am urmărit atât reușitele, cât și problemele care au apărut. Situația epidemiologică în raion rămâne tensionată – incidența este de 75, peste media națională de 68. Dar comparativ cu anul 2023, când eram printre raioanele cu cea mai mare incidență, acum suntem mult mai bine.
— Să înțelegem că situația epidemiologic rămâne totuși tensionată și incidența este peste media națională. De ce?
— Înseamnă că media pe țară este 68, la noi este 75 pe raion. Da, e mai înaltă. De ce? Că noi suntem un raion cu o suprafață, cu o arie destul de mare. Suntem o comunitate care se află la graniță. Avem foarte multe mișcare, migrația populației dintr-o parte în alta. Mai avem cale ferată, adică fluxul de oameni e mai mare decât în alte localități. Nu suntem o localitate aparte, unde caștigăm aici și nu comunicăm. Asta e. Dar comparativ cu anul 23, noi atunci eram al treilea raion pe Republică de la coadă, cu cea mai mare incidență. Acum suntem mult mai sus de mijloc, adică avem rezultat destul de bun. Incidența cazurilor noi, după cum i-ați spus, a fost cel mai puternic.
— Creșterea numărului de cazuri înseamnă că mai mulți oameni se îmbolnăvesc sau depistăm mai activ?
— Ambele. Depistarea mai activă înseamnă că identificăm cazurile mai devreme, ceea ce e important pentru cost-eficiență și eficiența tratamentului. Totuși, avem și cazuri depistate tardiv – anul acesta 16 pacienți, dintre care 11 au venit din Uniunea Europeană. Tuberculoza nu ține cont de statut social sau granițe.
— Obiectivul dumneavoastră în cadrul prezentării ați spus că este examinarea peste 90% din grupele de risc. Noi suntem aproape de această țintă? Sau unde apar cele mai mari restanțe? La care categorie de oameni?
— Toată populația trebuie să facă controalele de rigoare, dar este foarte important și examinarea grupelor de risc. Și dacă, de exemplu, anul trecut, Centrul de Sănătate Ungheni au examinat grupele de risc în proporție de 95% , Pârlița are numai 40%.
— Acum, hai, să deschidem parantezele, specificați care sunt grupele de risc?
— Dorim să fim foarte clari: specificarea acestor categorii nu înseamnă stigmatizarea lor. Vorbim despre persoane care, din diverse motive, pot fi mai vulnerabile la tuberculoză și care pot beneficia de sprijin medical suplimentar. Printre acestea se numără: persoanele cu acces limitat la servicii medicale, care locuiesc în zone cu resurse mai puține; persoanele care au condiții de trai sau de muncă care pot afecta imunitatea, inclusiv migranții sau cei care călătoresc frecvent; persoanele cu afecțiuni cronice care pot slăbi sistemul imunitar, precum diabet, anumite boli de sânge sau tratamente imunosupresive; persoanele care au nevoie de sprijin suplimentar pentru a urma tratamente regulate, indiferent de vârstă sau statut social. Această clasificare evidențiază cine poate beneficia de monitorizare și intervenție rapidă, nu judecă pe nimeni. Vă dați seama, dacă, de exemplu, în Centrul de Sănătate Pârlița avem 13.000 de oameni din aceste categorii, atunci trebuie să aibă măcar 10% din grupele de risc verificate, adică 1300, dar aici sunt vreo 700. Adică atunci când noi tindem să ajungem la obiectivul ca grupele de risc să fie examinate, noi cred că nu o să avem cazuri depisate tardiv. Rata de succes a tratamentului a crescut la peste 96% pentru forma sensibilă de tuberculoza și peste 80% la cea care e multidrog rezistentă.
— Cum se face depistarea bolii?
— În primul rând, screening verbal – verificăm simptomele: tuse, scădere în greutate, oboseală, lipsa poftei de mâncare. Apoi, facem screening radiologic. Dacă există suspiciuni, pacientul este chemat pentru probe suplimentare, ca testul Mantoux.
— Ați menționat testul Mantoux. Ce este?
— Testul Mantoux este un test intracutanat cu tuberculină. Se injectează în antebraț și, dacă persoana a fost infectată, apare o reacție locală – roșeață sau umflătură. Astfel putem identifica infectarea cu bacilul tuberculozei și decide investigații suplimentare.
— Câți pacienți aveți în evidență și câți sunt copii?
— La începutul anului erau aproximativ 60 de pacienți, 13–14 cazuri noi înregistrate recent. Avem 8 pacienți cu tuberculoză multidrog-rezistentă și trei copii diagnosticați anul acesta. Copiii fac forme ușoare datorită intervenției rapide.
— Care este rata de succes a tratamentului și ce a dus la succes?
— Pentru formele sensibile, peste 96%; pentru tuberculoza multidrog-rezistentă, peste 80%. Succesul se datorează tratamentului strict supravegheat (DOTS și DOTS+), monitorizării constante și asigurării cu medicamente de ultimă generație. Se îmbină în două scheme de tratament, DOTS și DOTS+. Din engleză, asta e tratament strict supravegheat și tratament strict supravegheat mai amplu, la multidrog rezistentă. Ce a făcut să avem așa succes? În primul rând, monitorizarea foarte strictă a pacienților, asigurarea cu medicamente de generație nouă la 100%, noi astăzi nu avem deficiență în asigurarea cu medicamente antituberculoase. Tratamentul este gratuit. Am introdus un tratament videosupravegheat, adică pacienții responsabili, le dăm telefoane, le punem o programă și el în toată dimineața, după ce mănâncă, se unește cu noi online și bea pastilele în fața noastră. Astfel monitorizăm respectarea tratamentului, chiar dacă pacientul e acasă și nu poate veni zilnic la centru.
— Ce înseamnă tuberculoză multidrog rezistentă?
— Tuberculoza multirezistentă este o formă mai gravă a tuberculozei, în care microbul care provoacă boala nu mai răspunde la medicamentele principale folosite în tratamentul obișnuit. Pe înțelesul tutu-ror, este ca și cum bacteria devine „mai puternică” și învață să se apere de pastilele care, în mod nor-mal, ar trebui să o distrugă.
— Care sunt principalele cauze ale apariției tuberculozei multidrog rezistente?
— Depistarea tardivă a bolii. În tuberculoza sensibilă, când pacientul abandonează de tot tratamentul sau face întrerupere mare în tratament și foarte, foarte rar este infectat cu microbacterie care nu este sensibilă (nu răspunde) la medicamente. Totuși, principala cauză este întreruperea tratamentului. Atunci când pacientul abandonează medicația sau face pauze frecvente, bacteria dezvoltă rezistență la medicamente. Aproximativ 90% dintre cazurile de tuberculoză multidrog rezistentă apar din acest motiv. Mult mai rar, o persoană se poate infecta direct cu o formă deja rezistentă.
— De ce pacienții întrerup tratamentul atât de des?
— Tratamentul este greu de suportat. Pacienții trebuie să administreze mai multe medicamente, iar reacțiile adverse sunt frecvente: greață, slăbiciune, gust amar, probleme digestive sau alergii.
Unii pacienți consumă alcool și pierd controlul asupra tratamentului. Un alt motiv este durata lungă a terapiei. Tratamentul poate dura 6, 9 sau chiar 12 luni, în funcție de formă și răspunsul la medicamente, iar bolnavii obosesc și renunță, în comparație cu tuberculoza sensibilă care are o durată de 4–6 luni. În trecut dura și până la 24 luni. Acum avem preparate de ultima generație care sunt mai efective, mai puternice și avem scheme mai scurte de tratament, dar tot depinde de forma de tuberculoză. Noi acum avem 2 pacienți cu tuberculoza osteoarticulară, sunt în 18 luni în tratament.
— Cât de mare este riscul ca o persoană sănătoasă să se infecteze direct cu o formă rezistentă?
— Riscul nu este foarte mare. De obicei, persoanele infectate dezvoltă mai întâi tuberculoza sensibilă la tratament. Pericolul crește în focarele familiale unde există un bolnav cu formă rezistentă și nu sunt respectate măsurile de izolare.
— Cât de pregătit este sistemul medical pentru gestionarea acestor cazuri?
— Tuberculoza multidrog rezistentă este mai dificil de tratat decât forma sensibilă. Tratamentul durează mai mult și este mult mai costisitor. În unele situații, schema de tratament trebuie modificată, deoarece organismul pacientului poate să nu mai răspundă la anumite medicamente. Fiecare pacient primește o schemă individuală de tratament, adaptată la reacția organismului. La nivel local există metode moderne de diagnostic: teste de laborator, investigații microbiologice rapide, aparat GeneXpert pentru depistarea rezistenței, radiologie digitală și tomografie computerizată. În cazuri mai complicate, pacienții sunt trimiși la Chișinău pentru investigații suplimentare.
— Câte cazuri sunt înregistrate la nivel local și ce riscuri există pentru comunitate?
— În prezent sunt înregistrate opt cazuri. Numărul nu prezintă un pericol major pentru comunitate, deoarece pacienții sunt izolați și monitorizați. După aproximativ o lună de tratament administrat corect, bolnavii nu mai sunt contagioși.
— Ce măsuri de protecție trebuie să respecte familia unui pacient, în special acei care au forma de multidrog rezistentă?
— Pacientul ar trebui să stea într-o cameră separată, bine aerisită, să folosească veselă proprie și să poarte mască. Este recomandată evitarea contactului fizic apropiat, cum ar fi îmbrățișările sau săruturile. Cel mai important este ca pacientul să urmeze tratamentul conform prescripțiilor medicale.
— Ce se întâmplă dacă un pacient cu formă multidrog rezistentă refuză tratamentul?
— Medicii încearcă mai întâi să-l convingă prin consiliere. Dacă refuzul persistă, sunt implicate autoritățile locale: primarul, polițistul de sector, asistența socială sau preotul. În ultimă instanță, se aplică tratamentul coercitiv. Instanța de judecată poate decide internarea forțată a pacientului pentru a preveni răspândirea bolii.
— Multă lume nu știe că și alte organe pot fi afectate de tuberculoză. Cea mai cunoscută este cea pulmonară.
— Orice organ avem în organism pot să aibă tuberculoză.
— Care sunt simptomele la aceste tipuri?
— Simptomele sunt slăbiciune generală, anxietate dacă nu e pulmonară, subfebrilitate, seara are subfebrilitate, spre exemplu astăzi poate să aibă 37,2, iar mâine 37.3, pierderea în greutate, pierderea poftei de mâncare și apar diferite simptome disfuncționale a organului care îi afectat. De exemplu, la pacienții cu tuberculoză osteo-articulară au dureri foarte mari în coloana vertebrală, dureri în umăr, limitarea mișcărilor și au mers la neurolog, la traumatolog. Când au văzut că nu e răspuns la tratament, când l-am testat aici mai detaliat, pentru că diagnosticul la tuberculoza non-pulmonară e destul de dificil.
— Și se tratează?
— Se tratează. Noi am avut un pacient, care a stat la pat jumătate de an, acum e bine, face sport.
— Care sunt principalele simptome ale tuberculozei?
— Trebuie să-l pun în gardă dacă are stare de anxietate, tusea persistentă mai mult de 2–3 săptămâni, slăbiciune, pierdere în greutate, lipsa poftei de mâncare, febră sau subfebrilitate. După o vârstă oarecare, trebuie o dată în an să facă controlul medical profilactoriu, cum spunem noi, la medicul de familie se facă analizele generale, să facă radiografia. În formele extrapulmonare, simptomele apar la organul afectat: dureri osoase sau articulare, limitarea mișcărilor.
— Deși asigurarea cu medicamente este de 100% ați menționat necesitatea medicamentelor de susținere și implicarea autorităților publici locale. Ce lipsește?
— Noi suntem 100% asigurați cu medicamente antituberculoase. În schemele noastre, sunt de la patru preparate în sus. Dar pacienții ăștia sunt niște preparate destul de puternice și lor au nevoie de hepatoprotector. Adică preparate care ar proteja ficatul. Avem nevoie de preparate care ar proteja stomacul, avem nevoie de vitamine, avem nevoie de imunomodulatoare, adică să le ridicăm imunitatea. Noi am lucrat foarte bine cu câteva ONG-uri. Ne-au ajutat mult.
— Care este situația copiilor diagnosticați cu tuberculoză?
— Din fericire, anul acesta sunt doar trei copii diagnosticați. În general, copiii nu dezvoltă forme grave ale bolii, deoarece sunt identificați rapid ca persoane de contact în familie, iar investigațiile se fac la timp. Astfel, reușim să prevenim evoluția severă a bolii în rândul minorilor.
— Ce rol au medicii de familie în depistarea precoce și cât de bine funcționează colaborarea dintre instituții?
— Ei au rolul cel mai primordial. Depistarea precoce depinde în totalitate de medicul de familie, deoarece ei cunosc grupele de risc de pe sector. Eu n-am idee ce oamenii are medicul de familie X pe sectorul său, dar ei știu și îi includ pentru consultații. Avem cu medicii de familie o colaborare foarte bună, fiindcă depindem unii de alții. Dacă nu includem mecanismul necesar când depistăm un pacient, putem să facem câteva focare și să avem de lucru triplu, fiindcă cum depistăm bolnavii, noi lucrăm în focarul ăsta, investigăm toți contacții, adică cu cine el doarme, cu cine s-a întâlnit la fântână, cu cine umblă la băut, cu cine… Avem așa un program – investigarea tuturor ciobanilor din raion, fiindcă aici tot e o problemă, ei au niște condiții de lucru mai speciale.
— Ce rol au ONG-urile și comunitatea?
— Sunt implicate ONG-uri. Este un proiect național – Stop TB. Ei identifică și aduc pacienții la analize și investigații. Acest sprijin este foarte important, mai ales pentru cei din grupele de risc care altfel nu ar ajunge la tratament.
— Cât de implicate sunt autoritățile locale în gestionarea cazurilor?
— Programul este aprobat la nivel de minister, iar după confirmare îl implementăm și la nivel de ra-ion. Ne dorim o implicare mai mare a tuturor instituțiilor, deoarece în documente sunt prevăzute mai multe structuri responsabile: centrul de sănătate, direcția de învățământ, poliția, asistența socială și reprezentanții cultelor religioase. În practică însă, o mare parte din responsabilitate revine sistemului medical. Poliția intervine mai ales în cazurile în care pacienții refuză tratamentul sau nu respectă re-comandările medicilor.
— Ce sprijin mai primesc pacienții?
— Pe lângă tratamentul gratuit, pacienții primesc 1.600 lei/lună pentru alimentație și 300 lei/lună pentru transport la controale medicale. Astfel reușim să reducem riscul abandonului tratamentului.
— Există sprijin și din partea comunității pentru pacienții din familii vulnerabile, în afara celui care este stabilită prin lege?
— Da. Aproximativ 80% dintre pacienți provin din familii social vulnerabile. De sărbători, cum ar fi Paștele, Anul Nou sau Ziua Copilului, agenții economici din localitate se implică și oferă ajutoare. Sunt donate produse alimentare și alte bunuri necesare, care sunt distribuite familiilor pacienților. În acest fel încercăm să-i susținem și să-i încurajăm să urmeze tratamentul până la capăt.
— Ce mesaj aveți pentru populație?
— Tuberculoza este o boală care poate fi prevenită și tratată complet. Nu stigmatizăm persoanele bolnave. Ei nu transmit infecția, fiindcă trebuie să ai anumite condiții, ca să te molipsești, nu că ai mers într-o rutieră 10 minute și gata ai tuberculoză. Nu, nu există așa ceva. Este esențial să mergeți la controale medicale anuale, să depistați simptomele devreme și să respectați tratamentul, care este gratuit și complet asigurat de stat.
Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „RESPECT: Răspuns rezilient, centrat pe oameni, ghidat de comunități pentru eliminarea tuberculozei rezistente la medicamente”, implementat de Centrul PAS cu sprijinul Stop TB Partnership Challenge Facility for Civil Society, finanțat de UNITAID și L’Initiative.
Conținutul acestui material reflectă opinia autorilor și nu exprimă poziția oficială a instituțiilor partenere sau a finanțatorului.
