Trimite știrea ta
Susține-ne pe Patreon
Într-o atmosferă încărcată de istorie, găzduită de un edificiu-simbol încărcat de trecut (fostă baie turcească), a avut loc conferința intermediară a proiectului transfrontalier „Porți pentru integrarea durabilă a culturii din Valea Prutului Mijlociu în traseele turistice europene” (ROMD00219), cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Interreg NEXT România – Republica Moldova. Proiectul este implementat de Primăria Municipiului Ungheni în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași și are ca obiectiv principal reabilitarea patrimoniului cultural și integrarea acestuia în circuitele turistice europene. Evenimentul a marcat împlinirea unui an de la debutul acestei inițiative ambițioase, al cărei scop principal este protejarea, conservarea și promovarea patrimoniului cultural material și imaterial de pe ambele maluri ale Prutului.
Proiectul „Porți pentru integrarea durabilă a culturii din Valea Prutului Mijlociu în traseele turistice europene” (ROMD00219) are un buget total de 1.665.183,08 EUR, din care: pentru Primăria municipiului Ungheni: 1.319.246,39 EUR (grant UE: 1.187.321,75 EUR; contribuție locală: 131.924,64 EUR); pentru Primăria municipiului Iași: 345.936,69 EUR (grant UE: 311.343,02 EUR; contribuție locală: 34.593,67 EUR). Implementarea proiectului se desfășoară în perioada iunie 2025 – iunie 2027. Proiectul aduce la aceeași masă Primăria Municipiului Iași, în calitate de partener, și Primăria Municipiului Ungheni, ca aplicant transformând o colaborare oficială începută în 2016 în rezultate palpabile pentru comunitate.
O viziune dincolo de cifre: „Cultura nu ne aparține, o împrumutăm de la copii”
Deschiderea oficială a fost marcată de discursul Marei Gheran, reprezentanta Primăriei Municipiului Iași, care a subliniat că prezența numeroasă a specialiștilor, avocaților, jurnaliștilor și membrilor comunității confirmă un interes comun profund pentru valorificarea rădăcinilor noastre culturale. Mara Gheran a adus mulțumiri echipelor de implementare pentru profesionalismul de care au dat dovadă în prima jumătate a proiectului, evidențiind că obiectivele asumate prind deja contur prin acțiuni concrete.
„Oamenii nu moștenesc pământul de la strămoși, ci îl împrumută de la copiii lor. Acest proverb se reiterează perfect și în cazul patrimoniului cultural. Noi suntem doar cei care păstrăm această zestre pentru generațiile viitoare”. Aceste cuvinte profunde, rostite de Liliana Tincu, manager de proiect, au setat tonul conferinței. Aceasta a explicat că succesul proiectului nu se măsoară doar în indicatori tehnici, ci în valoarea fundamentală pe care a construit-o echipa în ultimul an: încrederea. O încredere solidă că tradițiile pot genera oportunități economice și că două comunități despărțite de râu pot clădi împreună porți culturale deschise către Europa.
Iași: Modernizare muzeală, dialog social și promovarea tinerilor
În cadrul prezentării realizărilor de pe malul drept al Prutului, Mara Gheran a trecut în revistă cele trei evenimente majore care au definit această primă etapă în Iași: expoziția din 3 octombrie, găzduită de Muzeul Municipal „Regina Maria”, axată pe dezvoltarea durabilă și perspectiva istorică a regiunii; dezbaterea din 29 ianuarie 2026, organizată la Palatul Braunstein, dedicată egalității de șanse și combaterii discriminării și masa rotundă din 4 martie 2026 – un eveniment interdisciplinar de excepție dedicat rolului esențial al femeilor în comunitățile din Valea Prutului Mijlociu.
Pe lângă componenta culturală, Iașiul a avansat masiv pe partea administrativă, finalizând procedurile pentru două contracte majore destinate Muzeului Municipal „Regina Maria”: 489.000 de lei pentru mobilier expozițional modern și 447.000 de lei pentru echipamente IT de ultimă generație destinate digitalizării activităților.
Prezentă la dezbateri, Aurica Ichim, directoarea Muzeului Municipal „Regina Maria”, a lăudat calitatea parteneriatului și a subliniat că mesajul cultural trebuie să vorbească direct sufletului. Aceasta a oferit ca exemplu de succes tinerii implicați și promovați prin proiect, precum tânărul pianist Mario-Victor Lucaci (în prezent student la Leipzig) și muzeograful Alexandru Gorea. De asemenea, Aurica Ichim a venit cu propuneri de viitor, sugerând introducerea ghidurilor audio multilingve cu linii multiple și a info-touch-urilor ca instrumente de creștere a atractivității și eficienței financiare a muzeelor.
Ungheni: Ateliere UNESCO, digitalizare prin QR și infrastructură de la zero
De cealaltă parte a Prutului, municipiul Ungheni a demonstrat o dinamică remarcabilă, îmbinând acțiunile de tip „soft” cu investițiile majore în infrastructură. Sub coordonarea Lilianei Tincu, Ungheni a organizat o serie de ateliere practice de succes, axate pe meșteșuguri incluse în patrimoniul UNESCO sau aflate în strânsă legătură cu identitatea noastră națională: Arta Țeserii Scoarței, Moștenirea Ceramicii și Cămașa cu Altiță (Ia).
Inovația tehnologică a fost un alt punct forte raportat: lansarea portalului online oficial: prutart.com; dezvoltarea unui Brand Book unic pentru identitatea vizuală a proiectului; digitalizarea prin coduri QR a exponatelor din Muzeul de Istorie și Etnografie și extinderea acestei idei pentru cele aproximativ 90 de sculpturi din piatră și lemn răspândite în oraș, oferind turiștilor informații instantanee la un click distanță.
La nivel de infrastructură hard, viceprimarul municipiului Ungheni, Eduard Balan, a adus vești excelente de pe șantierul Palatului de Cultură. Clădirea istorică, ce nu mai beneficiase de reparații capitale la exterior din anul 1987, se află într-o fază avansată de eficientizare energetică, lucrările urmând să fie finalizate conform graficului, spre sfârșitul acestui an.
Mai mult, Ungheni se remarcă ca un adevărat pionier național prin achiziționarea echipamentelor pentru un laborator pilot de restaurare și conservare a lucrărilor în lemn, un concept unic în Republica Moldova, dezvoltat în colaborare cu experții din România.
„Este de apreciat când autoritatea locală nu doar enunță o problemă și o pasează unei echipe tehnice, ci se implică direct, zi de zi, în activitățile proiectului. Acest an a fost, înainte de toate, un an al dialogului și al parteneriatului consolidat”, a declarat viceprimarul Eduard Balan, transmițând totodată susținerea fermă a primarului Vitalie Vrabie.
Din agenda lui 2026-2027: Strategii europene și festivaluri de amploare
Proiectul intră în cea de-a doua jumătate cu obiective și mai ambițioase. A fost deja lansat procesul de colectare a datelor și cartografierea patrimoniului pentru Strategia de valorificare și integrare a culturii transfrontaliere în traseele turistice europene (2027–2033), document ce va depăși granițele celor două municipii, implicând mai multe județe din România și raioane din Republica Moldova.
Agenda culturală a lunilor următoare promite evenimente de mare impact public: Sfârșitul lunii august 2026: Desfășurarea mult-așteptatului Festival „Hora de la Prut” în cadrul zilelor Municipiului Ungheni. În septembrie la ngheni va avea loc atelierul privind „conservarea patrimoniului rădăcinii vii”. În anul 2027 se va organiza la Ungheni o nouă ediție, de data aceasta mixtă (lemn și piatră), a Taberei de Sculptură, iar la Iași – Organizarea evenimentului interactiv dedicat tinerilor ieșeni și a unei mese rotunde dedicate exclusiv politicilor pentru tineret.
Conferința s-a încheiat într-un ton optimist și interactiv. Atât reprezentanții din Iași, cât și cei din Ungheni au subliniat că finalul acestui proiect nu va însemna o oprire, ci o rampă de lansare pentru noi inițiative europene comune, menite să țină cultura vie și strâns unită pe ambele maluri ale Prutului.
Din istoria Centrului Internațional de Artă Contemporană, fosta Baie Turcească din Iași
Evenimentul a avut loc la Centrul Internațional de Artă Contemporană, o clădire istorică și emblematică a Iașiului. Clădirea de azi a instituției e fosta Baie Turcească din Iași, inaugurată la sfârșitul secolului al XIX-lea, care a deservit comunitatea ca baie publică până în anii ‚80, fiind ulterior abandonată după un proces de restaurare rămas nefinalizat în anii ‚90.
Renașterea sa culturală a început între anii 1999 și 2006, când spațiile brute și semiobscure au fost transformate de Asociația Vector în inima Bienalei Internaționale de Artă Contemporană Periferic, un eveniment de referință ce a atras numeroși artiști români și străini. Chiar și după oprirea bienalei, clădirea a continuat să pulseze, găzduind spectacole de teatru experimental, dans contemporan și performance-uri organizate de asociații independente din zona artelor performative.
Datorită eforturilor conjugate ale comunității artistice și ale Primăriei Iași, s-a reușit obținerea unei finanțări europene de peste 11 milioane de lei pentru salvarea monumentului istoric. Lucrările minuțioase de reabilitare s-au finalizat în vara anului 2023, transformând oficial această bijuterie arhitecturală în Centrul Internațional de Artă Contemporană, un spațiu spectaculos redat circuitului cultural.
