Sfatul Țării – organ perfect democratic

1918 – an memorabil în istoria românilor. Atunci a fost forțat cursul istoriei și s-a realizat ceea ce secole de-a rândul fusese doar speranță, unirea românilor sub același steag, făurirea statului național român. Actele Marii Uniri au fost votate de foruri legiuitoare, constituite după toate regulile dreptului public și electoral, ele căpătând astfel forța actului de voință liber exprimată.

La 23 octombrie 1917 s-a adoptat decizia de către Congresul Ostașilor moldoveni de a se institui Sfatul Țării (instituție legislativă) prima în Basarabia. Urma să fie compus din 120 deputați – 84 români (70%) și 36 reprezentanți ai altor etnii (30%), 10 locuri erau rezervate românilor din stânga Nistrului. Până la urmă s-a ajuns la un total de 150 deputați (105 români). Pe platforme de Unire s-au declarat zemstvele din Bălți (3 martie 1918), din Soroca (13 martie 1918) și din Orhei (26 martie 1918). Blocul Moldovenesc – majoritar în Sfatul Țării au constituit Rezoluția de Unire a Basarabiei cu România și a fost votată ulterior de 86 de deputați – pentru, 3 – împotrivă, 36 – abțineri, 13 deputați au fost absenți.

Am cercetat, am publicat mult despre biografiile deputaților, care au votat cu mare curaj Unirea Basarabiei cu România- mamă.
În schimb, am neglijat pe cei care nu au fost de acord cu acest proces. Ei au avut toate condițiile să-și exprime liber opinia proprie. Aceasta denotă, caracterul democrat de formare și de lucru al Sfatului Țării.

În continuare ne vom referi la cei care au exprimat opinia altfel, cu unele date biografice și politice:
Zaharia Bocșan, comuna Fălești-Sărata, județul Bălți, autodidact, deputat din partea Sovietului Gubernial al Deputaților Țărani din Basarabia. Prezent la 27 martie 1918, s-a abținut de la vot. A făcut parte din Fracțiunea Țărănească, fără de partid.

Ștefan Balmez, Chișinău, cu studii superioare. A fost înscris în Partidul Socialist, delegat din partea Uniunii Funcționarilor Publici. La 27 martie, a votat contra unirii cu Țara, deși era român. A continuat să locuiască în Basarabia până la 29 iunie 1940, ulterior a fost arestat de ruși.

Gheorghi Brinici, județul Bălți. Studii secundare, agricultor. A făcut parte din Partidul Socialiștilor Revoluționari. A fost delegat din partea minorităților ucrainene pentru Sfatul Țării. Prezent la 27 martie 1918, s-a abținut de la vot.

Nikita Budnicenko, dintr-un sat din plasa Fălești, ju-dețul Bălți, agricultor. A făcut parte din Partidul Socialiștilor Revoluționari. A fost delegat în Sfatul Țării din partea minorității ucrainene. Prezent la 27 martie, s-a abținut de la vot.

Teodor Kirilov, județul Ismail, studii superioare, licențiat în drept. Bulgar de origine, fără de partid. A fost delegat în sfatul Țării din partea Zemstvei Ismail. Prezent la 27 martie 1918, s-a abținut de la vot.

Ivan Krivorukov, Chișinău. Fiul unui croitor. Absolvent al Școlii Parohiale și Școlii Județene de 4 ani din Tighina. Membru al Partidului Socialist Muncitoresc. În 1904 marinar pe cuirasatul Potiomkin, participă la răscoala din 1905. Delegat în Sfatul Țării din partea Uniunii Social-Democrată. La 27 martie, a fost prezent și s-a abținut de la vot.

Andrei Krupenski, prezent la 27 martie 1918, s-a abținut de la vot. Fost moșier, boier basarabean rusificat, a luptat contra Unirii cu România, ca Basarabia să redevină o posesiune a Rusiei.

Petre Culcev, localitatea Valea Perjii, județul Tighina, delegat din partea minorității bulgare. Studii primare, agricultor. Delegat din partea Congresului al III-lea Regional al Țăranilor. La 27 martie 1918, a fost prezent și s-a abținut de la vot.

Serghei Doniko-Iordăchescu, Chișinău. Studii secundare și Școala de ofițeri. Propus ca delegat în Sfatul Țării de Congresul al III-lea al Deputaților Țărani din partea Frăției Țărănești. A făcut parte din Partidul Socialist-Democrat (menșevic). La 27 martie, a fost prezent și s-a abținut de la vot.

Iaon Dumitrașcu, Căușeni, județul Tighina, studii superioare, specialitatea agronom. Propus de Congresul al III-lea al Deputaților Țărani. A făcut parte din Partidul Eserilor, Fracțiunea Țărănească. La 27 martie, a fost prezent și s-a abținut de la vot.

Isaac Gherman, Chișinău, studii superioare, avocat de profesie. Propus de Comitetul Avocaților din Basarabia din partea ziariștilor moldoveni. Nu a făcut parte din niciun partid. La 27 martie, a fost prezent și s-a abținut de la vot.

Ioan Harbuz din localitatea Buțeni, județul Lăpușna. Studii primare, funcționar. Propus de Congresul al III-lea a Deputaților Țărani din partea Fracțiunii Țărănești. A făcut parte din Partidul Eserilor, Fracțiunea Țărănească. La 27 martie 1918, a fost prezent și s-a abținut de la vot.

Eugen Königschatz din localitatea Bălți. Studii superioare, avocat. A fost propus de organizațiile naționale evreiești din partea Fracțiunii minorităților evreiești. Nu a făcut parte din niciun partid politic. La 27 martie 1918, a fost prezent și s-a abținut de la vot.

Alexander Robert Loesch, colonia Alt-Armiz, județul Cetatea Albă. Studii secundare, contabil. Propus de secția basarabeană a Societății Nemților din Rusia din partea minorității germane. Nu a făcut parte din niciun partid. La 27 martie 1918, a fost prezent și s-a abținut de la vot.

Piotr Manițki, localitatea Arzamas, Gubernia Nijni-Novogorod, Rusia. Studii secundare, învățător. Propus de Uniunea profesională și politică a învățătorilor din partea minorității ruse. Nu a făcut parte din niciun partid politic. La 27 martie 1918, a fost prezent și s-a abținut de la vot.

Iacob Nagorneac, comuna Lomaciuți, județul Hotin. Studii primare, agricultor. A fost propus de organizațiile minorității ucrainene. A făcut parte din Partidul Eserilor, Fracțiunea Socialistă. La 27 martie 1918, a fost prezent și s-a abținut de la vot.

Ioan Popa din localitatea Cucueștii Noi, Bălți. Studii primare, agricultor. A fost propus de Congresul al III-lea Regional al Deputaților Țărani. A făcut parte din Partidul Eserilor, Fracțiunea Țăranilor. La 27 martie 1918, a fost prezent și s-a abținut de la vot.

Moișe Sluțchi, Bălți, studii superioare, medic. A fost propus de organizațiile naționale evreiești din partea minorității evreiești. La 27 martie 1918, a fost prezent și s-a abținut de la vot.

Vladimir Țiganko, Chișinău, ucrainean. Studii superioare la Riga, arhitect. A făcut parte din Partidul Eserilor, șeful Fracțiunii Țărănești. A fost delegat de către al III-lea Congres al Țăranilor, din partea minorității ruse. La ședința din 27 martie 1918, s-a abținut de la vot. În 1937 se află în RASS Moldovenească și este exterminat de teroarea bolșevică.

Eftimie Vizitiu din localitatea Bujareuca, județul Soroca. Studii primare, agricultor. A fost printre semnatarii moțiunii de la 13 martie 1918 prin care se cerea unirea cu Regatul României. A fost propus de Congresul al III-lea al Deputaților Țărani, din partea Fracțiunii Țărănești. A făcut parte din Partidul Eserilor, Fracțiunea Țărănească. La 27 martie 1918, a fost prezent și s-a abținut de la vot.

În concluzie, constatăm că Sfatul Țării – primul organ legislativ în Basarabia, a avut consfințire oficială, în primul rând pentru faptul că absolut toți deputații au fost aleși de către cele mai largi pături sociale și naționale. Caracterul de autoritate oficială îi dădea Sfatului Țării prin faptul că întreaga procedură de instruire, organizare și funcționare era identică cu parlamentarile europene. De asemenea, majoritatea celor deputați enumerați cu opinii diferite de votul majorității unioniste, au fost încadrați în lucrările tuturor comisiilor de pe lângă Sfatul Țării, ceea ce denotă caracterul lui perfect democratic. Clasa politică de pe ambele maluri ale Prutului – să urmeze cu demnitate modelul parlamentar al Sfatului Țării (1918).