Tereza Sobolevschi – o voce a copilăriei

Tereza Sobolevschi – o compozitoare de excepție și o figură emblematică în muzică pentru copii din Moldova- a reușit să îmbine talentul artistic cu o sensibilitate profundă față de experiențele copilăriei.

S-a născut pe 26 iulie 1938, fiica adoptivă a învățătorului Anastasie Corj și a soției sale, Nina, apicultor de meserie, a trăit în satul Goncești, raionul Balatina. În 1949, familia ei a fost deportată în regiunea Kurgan din Siberia, în urma represiunilor staliniste. Tatăl Terezei a fost încarcerat într-un lagăr de muncă, iar mama a fost deportată alături de ea. Tereza și părinții săi au fost nevoiți să îndure greutățile unei existențe dureroase într- un sătuc din Siberia. În acei ani de coșmar, Tereza a frecventat școala primară acolo.

Această perioadă din viața Terezei a fost cu adevărat o lecție de supraviețuire, iar muzica a fost, pentru ea, o formă de refugiu. Pasiunea pentru versuri și melodii s-a născut în sufletul ei chiar în acea Siberie, iar muzica a devenit pentru Tereza o cale de a-și exprima dorul de casă, de familie și de libertate.

După zece ani de pribegie, Tereza și familia sa s-au întors în Moldova în anul 1955, iar pasiunea sa pentru muzică a început să prindă contur. Studiile muzicale le-a făcut la Colegiul „Ștefan Neaga” din Chișinău între 1962 și 1967, perioadă în care a început să compună melodii care îi aduceau alinare.

În acei ani, Tereza a lucrat ca profesoară în diferite localități rurale, dar visul ei de a-și întemeia o casă în Ungheni a devenit realitate în 1977, când s-a stabilit definitiv în acest oraș. A continuat să compună muzică, iar dorința de a-și face cunoscute creațiile a determinat-o să bată la ușile marilor compozitori din acea perioadă. În ciuda dificultăților, Tereza a reușit să-și vadă muzica auzită la posturile de radio și televiziune, fiind apreciată de milioane de oameni.

Tereza Sobolevschi a fost, în mod special, un nume important în muzica pentru copii. A compus peste 300 de cântece pentru cei mici, dintre care multe au fost interpretate de copii din grădinițe și școli. Circa 40 de cântece ale compozitoarei au fost publicate în revistele: „Femeia Moldovei”, „Noi”, „Alunelul” și ziarul „Florile Dalbe”. Activitatea ei la Grădinița nr. 2 din Ungheni, unde a lucrat din anul 1978 până în anul 1994, i-a permis să se conecteze direct cu cei mici și să-și transmită dragostea pentru muzică. Cântecele sale sunt ușor de învățat și de cântat, iar melodiile sale sunt pline de armonii și stimulează creativitatea copiilor.

Unul dintre cele mai importante proiecte ale Terezei Sobolevschi a fost cartea de cântece „Copiii Moldovei mele”, apărută în 1992. În această operă valoroasă, compozitoarea a reunit 55 de cântece, dintre care 20 erau dedicate copiilor de grădiniță, iar restul pentru elevii mai mari. Cântecele abordează teme precum natura, familia, dragostea de țară, pacea și bunătatea. Versurile sunt semnate de autori de seamă ai literaturii române, precum Grigore Vieru, Anatol Ciocanu, Agnesa Roșca, Vasile Romanciuc, Dumitru Matcovschi și alții. Cartea a fost un succes imens și a fost apreciată atât de specialiști, cât și de publicul larg.

Despre carte Tereza Sobolevschi menționa: „Sunt fericită că prima mea carte a fost editată în orașul meu, Ungheni. Îi sunt recunoscătoare Claudiei Sîrbu, șefa grădiniței, căreia îi aparține ideea să găsesc sponsori pentru a edita cartea”.
Lansarea cărții a avut loc în martie 1992, la Chișinău, într-o atmosferă de sărbătoare, iar melodiile au fost cântate pe scena Gimnaziului nr. 4 din capitală. La eveniment au participat numeroși invitați din lumea culturală și artistică, iar prezența Terezei Sobolevschi a fost cu adevărat emoționantă pentru toți cei prezenți. Cartea a devenit un material didactic extrem de valoros, fiind folosită în școli și grădinițe din întreaga țară. Cea mai bună caracteristică a acestei cărți a făcut-o Maria Bieșu, aceasta menționa: „Binecuvântez această carte de dor pentru Țara florilor în care murmurul neprihănit al izvorului se întâlnește, a câta oară, sub cununa soarelui de miazăzi, cu cântecul dumnezeiesc al ciocârliei. E o proaspătă înmănunchere de sunete de argint din chiar aerul tău, Moldovă, picurând albastru-albastru în „marea durere” întru sărbătoarea frumosului sălășluit în eternul suflet de artist”.

Cuvintele Agnesei Roșca surprind esența profundă a creației Terezei: „Creația Terezei Sobolevschi-Corj a prilejuit nenumărate întâlniri de suflet, pe parcursul multor ani, celor îndrăgostiți de frumos și armonie, prin sate și orașe, la școli și biblioteci, pe scenele palatelor de cultură, pe undele de radio și la televiziune. Compozitoarea a cântat sufletul nemărginit al omului, visul și durerea lui, bucuria muzicii și a cerului senin”.

Tereza Sobolevschi rămâne, astfel, o figură emblematică a muzicii pentru copii, continuând să îmbogățească viața celor mici prin muzica sa plină de emoție și frumusețe. Compozitoarea permanent era invitată la întâlniri cu copii din grădinițele și școlile raionului Ungheni, unde le povestea copiilor despre viața și creația ei. Autoarea menționa: ,,visul ei este de a mai edita încă o carte – „Copile, cântă-ți plaiul”, dar acest vis a rămas nerealizat.

Zenovie Stolear, maestru emerit al artelor din Moldova menționa: „Tereza Sobolevschi – Corj e un om minunat, un muzician talentat și un pedagog înzestrat. Soarta grea a familiei, lagărele staliniste au lipsit-o de posibilitatea de a-și dezvolta talentul într-o școală superioară. Dar perseverența, dragostea pentru copii, pentru muzică au făcut-o să înfrunte toate vicisitudinile sorții și să se impună în complicatul domeniu al pedagogiei muzicale pentru copii”.

Întreaga sa carieră a fost o călătorie de dăruire, plină de întâlniri emoționante cu oameni care împărtășeau aceeași dragoste pentru frumos. Compozitoarea a decedat la 29 decembrie 1996, dar a lăsat în urma sa o moștenire valoroasă. Datorită contribuției sale impresionante la dezvoltarea muzicii pentru copii și a activității sale pedagogice, Tereza Sobolevschi a rămas un nume cu o mare valoare în cultura națională. La câțiva ani după moartea sa, grădinița nr. 2 din Ungheni și o stradă din cartierul Dănuțeni au fost redenumite în cinstea sa, devenind locuri ce păstrează vie amintirea acestei mari compozitoare.
Creația Terezei Sobolevschi a fost o adevărată punte între generații, aducând împreună copii, părinți, profesori și artiști. A reușit să creeze o lume a muzicii care va dăinui mult timp după plecarea ei, iar prin cântecele sale, Tereza Sobolevschi va rămâne mereu „Ciocârlia noastră”.

Notă: Materialul a fost prezentat în cadrul Conferinței „Personalități marcante din localitatea ta”, eveniment organizat de către Direcția Educație Ungheni în parteneriat cu Asociația Istoricilor „Nicolae Iorga” din Ungheni.

Surse de informare:
• Cartea cu poezii „Copiii Moldovei mele” , Tereza Sobolevschi
• Arhiva Muzeului de Istorie și Etnografie Ungheni
• Arhiva Bibliotecii Raionale „Dimitrie Cantemir” mun. Ungheni
• Arhiva Grădinița – Creșă „Tereza Sobolevschi” mun. Ungheni

Lia Lupu, Liceul Teoretic „Ion Creangă”,
coordonator: Iraida Sanduleac, profesoară de istorie, gradul didactic II