Plățile în școli: obișnuință sau presiune? Aproape 34 de milioane de lei, anual

Aproape jumătate dintre elevi afirmă că li s-au cerut bani sau bunuri la școală. Cele mai multe solicitări provin din partea părinților sau a asociațiilor de părinți, iar peste 60% dintre elevi și părinți confirmă existența acestor practici. Trei sferturi dintre elevi spun că și diriginții sunt implicați în astfel de cereri. Datele se conțin în Barometrul școlar, prezentat de Ministerul Educației și Cercetării, transmite IPN.

Conform studiului, 85% dintre părinți și 58% dintre elevi afirmă că nu există consecințe dacă refuză să contribuie. Cu toate acestea, elevii care au simțit efecte negative vorbesc despre excluderea totală sau parțială din activitățile extracurriculare (25%), agresiunile verbale din partea colegilor (22%) și marginalizare (20%).

Aproape 25% dintre părinți confirmă că solicitările de bani au venit din partea asociației de părinți. Alți 8% spun că au existat și cereri neoficiale, iar 15% au refuzat să răspundă.

Raportul arată că suma medie anuală destinată asociației este de aproximativ 600 de lei, iar valoarea bunurilor oferite se ridică la 540 de lei. În cazul plăților neoficiale, părinții estimează că suma medie oferită este de 650 de lei, iar valoarea bunurilor ajunge la aproximativ 1 010 lei.

La nivel național, estimările indică un total de aproape 34 de milioane de lei pe an. Din această sumă, aproximativ 11 milioane de lei reprezintă plăți în numerar către asociațiile de părinți, 2,2 milioane de lei sunt contribuții în bunuri către asociații, 9,3 milioane de lei reprezintă plăți neoficiale în numerar, iar 11 milioane de lei sunt plăți neoficiale în bunuri.

Doar 58% dintre părinți afirmă că știu cum sunt cheltuiți banii strânși de asociația de părinți. În cazul plăților neoficiale, procentul scade la 26%. Principalul motiv pentru care părinții acceptă să plătească este dorința de a îmbunătăți condițiile din școală și din clasă.

Studiul recomandă Ministerului Educației clarificarea prin lege a noțiunii de „educație gratuită” și interzicerea explicită a plăților informale. De asemenea, se propune revizuirea sistemului de finanțare a școlilor, astfel încât cheltuielile de bază și activitățile extracurriculare să fie acoperite din bugetul public, precum și creșterea transparenței în gestionarea banilor colectați de la părinți.