Deputații au votat, în prima lectură, proiectul de lege privind modificarea Codului Educației. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, schimbările propuse urmăresc să răspundă unui set larg de provocări ale sistemului educațional, de la incluziunea copiilor cu nevoi educaționale speciale și îmbunătățirea condițiilor de studii, până la consolidarea autonomiei școlare, revizuirea sistemului de evaluare, guvernanța universitară și reorganizarea rețelei școlare.
Principalele modificări propuse
Reintroducerea notelor în clasa a IV-a. Începând cu 1 septembrie 2026, elevii de clasa a IV-a vor primi din nou note la disciplinele de examen, măsură care vizează o evaluare mai clară a competențelor de bază la finalul ciclului primar.
Suport pentru copiii cu dizabilități severe. Pentru copiii cu dizabilități severe vor fi create grupe de suport formate dintr-un număr restrâns de elevi, care vor fi sprijiniți de două cadre didactice. În același timp, se va păstra integrarea acestora în clasele de origine, pentru a asigura incluziunea și participarea la viața școlară.
Autonomie financiară pentru școli. Din 1 ianuarie 2027, instituțiile de învățământ cu peste 400 de elevi își vor gestiona independent bugetul, măsură care urmărește sporirea responsabilității manageriale și adaptarea mai eficientă a cheltuielilor la nevoile reale ale școlilor.
Reguli noi pentru funcți-ile de conducere. Proiectul introduce criterii clare pentru încetarea contractelor pe durată nedeterminată ale directorilor adjuncți și instituie obligativitatea organizării concursurilor publice pentru ocuparea acestor funcții. În prezent, aproape 39% dintre directorii adjuncți dețin funcția pe termen nelimitat, iar alți 27% activează în regim de interimat.
Stimulente pentru învă-țământul profesional tehnic. Cadrele didactice din învățământul profesional tehnic vor putea beneficia de compensații pentru materiale didactice, precum și de indem-nizații la încadrarea în câmpul muncii, în scopul creșterii atractivității acestui segment educațional.
Reorganizarea școlilor cu efective mici. Școlile cu un număr foarte redus de elevi vor fi supuse procesului de reorganizare. În prezent, aproximativ 91 de instituții au sub 50 de elevi, iar 247 au mai puțin de 90 de elevi, situație care limitează accesul copiilor la infrastructură modernă și la activități educaționale diverse. Studiile internaționale PISA arată că elevii din școlile mari au de 3,4 ori mai multe șanse să beneficieze de educație de calitate, echivalentul a circa trei ani suplimentari de școlarizare.
Potrivit autorităților, aproximativ 0,5% din totalul elevilor din Republica Moldova vor fi vizați de această reorganizare. Transportul școlar va fi gratuit, părinții vor beneficia de un sprijin financiar lunar de 1.000 de lei, iar cadrele didactice vor avea acces la măsuri de reconversie profesională, relocare și decontarea cheltuielilor de transport. Profesorii care se vor angaja într-un alt raion vor putea primi, de asemenea, indemnizații pentru relocare.
Impactul reformei pentru raionul Ungheni
În raionul Ungheni, două instituții educaționale se regăsesc pe lista celor 73 vizate de reformă: Filiala Liceului Teoretic „Alexei Mateevici” din satul Agronomovca și Complexul Educațional Gimnazial-Grădiniță „Vasile Badiu” din satul Măgurele. Pentru a afla care vor fi schimbările privind statutul, organizarea activității și modul de funcționare al acestor instituții, precum și impactul asupra elevilor și cadrelor didactice, am discutat cu Violeta Gavriliuc, șefa Direcției Educație Ungheni. Potrivit acesteia, Ministerul Educației și Cercetării urmează să emită un ordin care va clarifica etapele și modul de reorganizare a instituțiilor menționate mai sus.
Declarația ministrului Educației
Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că reformele propuse fac parte dintr-un obiectiv strategic de creștere a atractivității studiilor în Republica Moldova. „În 2025 am avut cea mai bună admitere la universitățile din Republica Moldova din ultimii zece ani. Dacă în perioada 2016–2018 aveam aproximativ 12.500 de tineri admiși, în 2025 am ajuns la 15.925 de studenți. În ultimii trei ani se înregistrează constant o creștere a numărului celor care aleg să rămână în țară. Ne-am asumat ca, până în 2028–2029, șapte din zece absolvenți de liceu să își continue studiile în Republica Moldova”, a declarat ministrul.