Femeile Văii Prutului Mijlociu: Pionieri ai culturii, educației și societății

La Muzeul municipal Regina Maria a avut loc masa rotundă „Femeile – Perspectivă istorică în zona Văii Prutului Mijlociu”, parte din proiectul Interreg NEXT „Porți pentru integrarea durabilă a culturii din Valea Prutului Mijlociu în traseele turistice europene”. Evenimentul a scos în prim-plan contribuțiile remarcabile ale femeilor în literatură, cultură, medicină și viața comunităților din această regiune, dar și propuneri de a scoate în evidență rolul femeii în dezvoltarea societății.
Profesorul universitar Aurora Ciucă de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a subliniat rolul femeilor în literatură și cultură, amintind contribuția reginelor României, care au promovat arta și au coagulat societatea, precum și exemple precum Ela Negruzzi, prima avocată pledantă din România, și Sarmiza Bilcescu, o altă personalitate feminină remarcabilă, fiind prima româncă absolventă de drept la Sorbona și prima femeie din lume cu un doctorat în drept. Femeile intelectuale au creat primele asociații, școli și proiecte dedicate emancipării altor femei, transformând cultura și educația în instrumente de coeziune socială. La sfârșitul Aurora Ciucă a venit cu propunerea către autoritățile publice să dea nume de străzi ale acestor personalități remarcabile.
Scriitoarea Mădălina Tănasă, coordonatoare a Clubului de Lectură Casiei Iași, a evocat sacrificiile femeilor în război: „Eroinele fără nume au ținut societatea pe picioare în timp de război”, amintind de străbunica sa Ștefana, care și-a zidit cele două fete pentru a le proteja – gesturi extreme, dar pline de curaj și iubire. Femeile au dus războiul acasă, menținând familiile și comunitățile în siguranță cu răbdare, ingeniozitate și sacrificiu.
Contribuțiile femeilor în medicină și știință au fost evi-dențiate, de la moașele care au deschis drumul către obstetrică și igienă socială, până la personalități precum Maria Cuțarida-Crătunescu, Maria Cicherschi căsătorită Ropală și Vera Miller, care au pus bazele medicinii românești dedicate femeilor. Chiar și în profesii dominate de bărbați, femeile au progresat și au adus schimbări esențiale pentru societate.

Despre contribuția remarcabilă a Elenei Alistar a vorbit Mirela Ștefănescu, critic de artă, cercetătoare științifică, doctor, Universitatea Națională „George Enescu” din Iași. Ea a evidențiat personalitatea Elenei Alistar pentru activitatea sa în educație, medicină și politică, fiind singura femeie deputat în Sfatul Țării și fondatoare a organizațiilor culturale pentru implicarea femeilor în viața publică.
Oana Sandu-Botezatu, conf. univ. dr. la Universitatea Națională de Arte „George Ene-scu” din Iași, a povestit despre influența familiei și a mentoratului asupra formării sale artistice și pedagogice: „Mama mea a fost primul meu pedagog, iar bunica primul meu psiholog. Am crescut într-o familie de artiști, unde educația și arta erau parte din viața noastră”.
În cadrul discuțiilor s-a vorbit și despre patrimoniul textil și rolul său în viața femeilor. Miruna Hașegan, prof. univ. dr. la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, a prezentat proiectul „Rădăcini și aripi”, prin care textilele vechi primesc o nouă viață. „Rădăcinile sunt trecutul, iar aripile viitorul, pentru că educăm generația tânără, dar trebuie să vedem și drumul pe care îi îndreptăm. Luăm elemente de pe textile, ștergare, prosoape sau ii și le reinventăm fără a le altera esența, pentru a transmite energia benefică a celei care a lucrat asupra lor. Când intri undeva și vezi o față de masă brodată manual, simți o altfel de energie”, a explicat ea.
De asemenea, Violeta Țuțui, profesoară de religie la Liceul Teoretic de Informatică „Grigore C. Moisil” din Iași, a vorbit despre rolul femeii în promovarea și transmiterea tradițiilor creștine în familie și comunitate. Ea a subliniat că femeile au fost, de-a lungul timpului, păstrătoare ale valorilor spirituale și morale, contribuind la educația religioasă a copiilor și la menținerea obiceiurilor și sărbătorilor creștine în viața de zi cu zi.
Evenimentul a avut și momente artistice speciale. Publicul a fost încântat de recitalul tânărului pianist Mario-Victor Lucaci, deja promițător și cu numeroase premii în palmares, dar și de prestația Silviei Zagoreanu, artistă și directoarea Palatul de Cultură din Ungheni, care a susținut la rândul său un moment muzical plin de emoție.
Aurica Ichim, directoarea Muzeului Municipal Regina Maria din Iași, a declarat: „Muzeul nostru este onorat să găzduiască această masă rotundă dedicată femeilor din Valea Prutului Mijlociu. Evenimentul evidențiază rolul esențial al femeilor în cultură, educație, medicină și viața comunităților. Prin poveștile și momentele artistice prezentate astăzi, ne dorim să inspirăm vizitatorii și să aducem în prim-plan contribuțiile acestor femei remarcabile care au modelat societatea de-a lungul timpului”.
Liliana Tincu, coordonatoarea proiectului Interreg NEXT „Porți pentru integrarea durabilă a culturii din Valea Prutului Mijlociu în traseele turistice europene”, a precizat că succesul său se datorează colaborării colective și implicării active a femeilor în promovarea tradițiilor și culturii. „Împreună continuăm să transmitem valorile culturale generațiilor viitoare și să transformăm ideile în proiecte concrete și durabile”.
Masa rotundă a demonstrat că femeile din Valea Prutului Mijlociu nu au fost doar participante, ci adevărați vectori ai progresului social și ai emancipării, influențând generații întregi și contribuind la păstrarea și dezvoltarea patrimoniului cultural al regiunii.