Ce înseamnă acest lucru
Pe 15 iunie 2026, la Luxemburg, Republica Moldova a mai făcut un pas în procesul de aderare la Uniunea Europeană. În cadrul celei de-a doua Conferințe de Aderare Republica Moldova la UE, au fost deschise negocierile pe primul grup de capitole, cunoscut drept „Valori fundamentale” sau „Fundamente”. În acest articol vom explica, ce urmează și de ce această etapă este importantă.
Pentru mulți dintre noi, formularea poate părea tehnică. În realitate, acest moment marchează trecerea țării noastre într-o nouă etapă în care reformele vor fi analizate mult mai atent, domeniu cu domeniu, iar progresul va fi măsurat în funcție de rezultate.
Cu alte cuvinte, UE nu va evalua doar dacă țara noastră adoptă legi noi, ci și dacă aceste legi sunt aplicate corect, dacă instituțiile funcționează eficient și dacă schimbările se simt în viața de zi cu zi a cetățenilor.
Ce este grupul „Valori fundamentale”
Potrivit Consiliului Uniunii Europene, primul grup de capitole, numit „Valori fundamentale”, include cinci capitole de negociere: Sistemul judiciar și drepturile fundamentale, Justiție, libertate și securitate, Achiziții publice, Statistică și Control financiar.
Acest grup este considerat nucleul procesului de aderare la Uniunea Europeană, deoarece vizează domenii esențiale pentru funcționarea unui stat democratic, precum statul de drept, drepturile fundamentale, funcționarea instituțiilor democratice, reforma administrației publice și criteriile economice.
De ce se începe anume cu acest grup
În metodologia actuală de extindere, negocierile încep și se încheie cu domeniile fundamentale. Motivul este simplu: fără instituții puternice, o justiție funcțională și o administrație eficientă, reformele din celelalte domenii nu pot da rezultate.
Un stat poate adopta reguli europene în agricultură, transporturi sau mediu, dar acestea contează doar dacă sunt aplicate corect și transparent. De aceea, Uniunea Europeană consideră domeniile fundamentale baza întregului proces de aderare.
Cum este structurat întregul proces
Procesul de aderare este structurat în 35 de capitole de negociere. Acestea acoperă aproape toate domeniile vieții publice și economice: libera circulație a mărfurilor, libera circulație a lucrătorilor, serviciile financiare, agricultura, securitatea alimentară, transporturile, energia, mediul, politica socială, educația, fiscalitatea, politica externă, justiția și multe altele.
În metodologia actuală, aceste capitole sunt grupate în șase clustere tematice: „Valori fundamentale”, „Piața internă”, „Competitivitate și creștere incluzivă”, „Agenda verde și conectivitate durabilă”, „Resurse, agricultură și coeziune” și „Relații externe”.
Această grupare are rolul de a face procesul mai coerent. În loc ca fiecare capitol să fie privit izolat, Uniunea Europeană analizează domenii mai largi, legate între ele. De exemplu, piața internă se referă la regulile care permit circulația liberă a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor. Agenda verde include subiecte precum mediul, energia și transporturile. Iar resursele, agricultura și coeziunea vizează inclusiv modul în care un stat poate administra fondurile europene și politicile de dezvoltare regională.
Ce urmează după deschiderea primului cluster
Republica Moldova va trebui să continue reformele și să prezinte rezultate. Nu va fi suficientă adoptarea unor strategii sau legi. Va conta felul în care acestea sunt puse în aplicare.
În justiție, de exemplu, vor conta independența sistemului, integritatea judecătorilor și procurorilor, eficiența instanțelor și încrederea publică. În lupta împotriva corupției, vor conta investigațiile, condamnările, recuperarea bunurilor obținute ilegal și funcționarea instituțiilor anticorupție. În administrația publică, vor conta profesionalizarea funcționarilor, capacitatea ministerelor de a elabora și implementa politici publice, digitalizarea serviciilor și reducerea birocrației. În domeniul financiar, vor conta auditul, controlul intern, transparența cheltuielilor și protejarea banilor publici.
Pe măsură ce Republica Moldova avansează, pot fi deschise și celelalte clustere de negociere. Fiecare capitol va avea propriile cerințe, iar închiderea provizorie a unui capitol va fi posibilă doar atunci când toate statele membre ale Uniunii Europene vor considera că obligațiile au fost îndeplinite.
La finalul procesului, după închiderea tuturor capitolelor, urmează semnarea Tratatului de Aderare. Acesta trebuie aprobat la nivel european și ratificat de fiecare stat membru al Uniunii Europene, precum și de țara candidată. Abia după acest proces Republica Moldova poate deveni stat membru al Uniunii Europene.
Mesajele oficialilor de la Chișinău și Bruxelles
Deschiderea negocierilor pe primul grup de capitole a fost însoțită și de mesaje politice. Comisara europeană Marta Kos a transmis mesajul „Republica Moldova este în mișcare”, subliniind importanța deschiderii formale a negocierilor privind fundamentele. Potrivit ei, acest pas reprezintă un progres major și aduce țara noastră într-o nouă etapă a parcursului de aderare la UE. Marta Kos a mai arătat că munca, răbdarea și perseverența Republicii Moldova au fost recunoscute de toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
La rândul său, președinta Maia Sandu a declarat că Republica Moldova a mai făcut un pas pe drumul său european, odată cu deschiderea negocierilor pe grupul „Valori fundamentale”. Șefa statului a subliniat că aceste capitole vizează aspecte esențiale pentru cetățeni: o justiție corectă, instituții care lucrează în interesul oamenilor, combaterea corupției, respectarea drepturilor fundamentale și un stat care oferă șanse egale pentru toți.
Prim-ministrul Alexandru Munteanu a remarcat că marile schimbări nu se produc într-o singură zi, ci se construiesc prin decizii curajoase, muncă și perseverență. În opinia sa, decizia de deschidere a primului grup de capitole confirmă rezultatele eforturilor depuse și arată că Republica Moldova avansează constant pe drumul european.
Momente importante în procesul de aderare al Republicii Moldova la Uniunea Europeană
Parcursul european al Republicii Moldova a fost marcat, în ultimul deceniu, de mai multe etape importante. În 2014, Republica Moldova și Uniunea Europeană au semnat Acordul de Asociere, care include și Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător. Documentul a fost aplicat provizoriu din septembrie 2014 și a intrat pe deplin în vigoare în iulie 2016. Tot în 2014, cetățenii Republicii Moldova au obținut dreptul de a călători fără vize în Uniunea Europeană.
Un alt moment esențial a avut loc la 3 martie 2022, când Republica Moldova a depus cererea de aderare la UE. Câteva luni mai târziu, la 23 iunie 2022, țara noastră a obținut statutul de stat candidat. În decembrie 2023, liderii europeni au decis deschiderea negocierilor de aderare, iar la 25 iunie 2024 a avut loc prima Conferință Interguvernamentală Republica Moldova – Uniunea Europeană, prin care negocierile au fost lansate oficial.
Deschiderea, la 15 iunie 2026, a negocierilor pe primul grup de capitole „Valori fundamentale” reprezintă un nou pas în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Cât poate dura drumul de la negocieri la aderare
Potrivit informațiilor publicate de Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene, mai multe state candidate se află deja de ani buni în negocieri de aderare: Muntenegru a început negocierile în 2012, Serbia în 2014, iar Albania și Macedonia de Nord au trecut la această etapă în 2022. Ucraina a lansat formal negocierile în iunie 2024 și, la fel ca Republica Moldova, a ajuns în 2026 la deschiderea primului grup de capitole. Experiența statelor care au devenit între timp membre arată că procesul nu are o durată fixă și depinde de ritmul reformelor: România și Bulgaria au deschis negocierile la 15 februarie 2000 și au aderat la UE la 1 ianuarie 2007, după aproape șapte ani, iar Croația a negociat din 2005 până în 2011 și a devenit membră la 1 iulie 2013, la aproape opt ani de la începutul negocierilor.