Trimite știrea ta
Susține-ne pe Patreon
Republica Moldova intră într-o nouă criză politică majoră. Prim-ministrul Alexandru Munteanu și-a anunțat vineri, 3 iulie, demisia din funcție, la doar opt luni de când Cabinetul său fusese învestit de Parlament. Anunțul a fost făcut public printr-o declarație postată pe rețelele sociale, generând dizolvarea automată a întregului Executiv de la Chișinău.
În mesajul său, Munteanu a explicat că decizia de a părăsi fotoliul de premier este strâns legată de imposibilitatea de a-și mai continua activitatea în conformitate cu propriile valori și convingeri. Acesta a subliniat că a acceptat inițial funcția cu maximă responsabilitate și cu speranța de a produce schimbări structurale, însă contextul actual l-a determinat să facă un pas în spate.
„Azi îmi închei mandatul de prim-ministru. Am acceptat propunerea de a fi premier cu multă responsabilitate și cu ferma convingere că pot contribui la schimbarea lucrurilor în bine. În momentul în care am înțeles că nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am, aleg să plec. Mulțumesc tuturor colegilor – miniștri, echipa acestora și oamenilor care au muncit cu profesionalism și bună-credință. Voi continua să-mi servesc țara din orice poziție mă voi afla […] Cred că datoria față de țară nu este legată de o funcție, ci de angajamentul pe care îl păstrăm”, a precizat Alexandru Munteanu pe pagina sa de Facebook.
Alexandru Munteanu, un economist recunoscut și om de afaceri cu o carieră de peste 25 de ani în managementul investițiilor, fusese convins de președinta Maia Sandu să revină din Ucraina (unde era stabilit de mai mulți ani) pentru a prelua conducerea Guvernului. El a fost învestit oficial la 1 noiembrie 2025, beneficiind de votul a 55 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), imediat după încheierea mandatului cabinetului condus de Dorin Recean.
Programul de guvernare propus de echipa Munteanu era unul extrem de ambițios, axat pe accelerarea integrării europene, finalizarea negocierilor de aderare la UE până în anul 2028, creșterea salariului minim pe economie până la pragul de 10.000 de lei și atragerea fondurilor din Planul de Creștere Economică oferit de Uniunea Europeană, în valoare de 1,9 miliarde de euro.
Procedura constituțională: Ce urmează la Chișinău?
Potrivit Constituției Republicii Moldova, demisia prim-ministrului atrage după sine, în mod automat, demisia întregului Cabinet de miniștri. Țara intră într-o perioadă de tranziție guvernamentală ce presupune următorii pași legali strict delimitați:
- Desemnarea unui premier interimar: Președinta țării va numi un prim-ministru interimar din rândul actualilor membri ai Guvernului, care va gestiona activitatea curentă până la depunerea jurământului de către un nou Executiv.
- Limitarea atribuțiilor administrative: Guvernul demisionar rămâne în exercițiu doar pentru asigurarea treburilor publice elementare (caracter normativ sau individual), fiind lipsit de dreptul de a adopta proiecte de legi majore sau reforme structurale.
- Consultări politice: Șefa statului, Maia Sandu, urmează să convoace fracțiunile parlamentare la consultări obligatorii pentru identificarea unei noi majorități și desemnarea unui nou candidat la funcția de premier.
- Termenul de 15 zile: Noul candidat desemnat va avea la dispoziție două săptămâni pentru a formula programul de activitate și componența noii echipe guvernamentale, solicitând ulterior votul de încredere al Parlamentului.
Risc de anticipate: În cazul în care Legislativul respinge cel puțin două solicitări de învestitură pentru un nou Guvern într-un termen de 45 de zile de la prima cerere, președintele Republicii Moldova are dreptul constituțional de a dizolva Parlamentul și de a convoca alegeri legislative anticipate. Totuși, dizolvarea nu poate avea loc în ultimele șase luni de mandat ai președintelui și nici în timpul stării de urgență, de asediu sau de război.
Spectrul politic de la Chișinău rămâne extrem de tensionat, în condițiile în care actualul legislativ va trebui să găsească rapid un consens pentru a evita blocajele economice și pentru a nu deraia de la parcursul și calendarul de aderare agreat cu partenerii de la Bruxelles.
