Trimite știrea ta
Susține-ne pe Patreon
Anul trecut, cetățenii asigurați au fost nevoiți să aștepte investigațiile medicale esențiale pentru depistarea bolilor și monitorizarea tratamentului aproape patru luni. Totodată, peste 40 de mii de servicii medicale de înaltă performanță, în valoare de peste 45 de milioane de lei, nu au mai fost efectuate, unele investigații fiind chiar anulate de pacienți. Constatările apar în raportul Curții de Conturi privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, transmite IPN.
Potrivit auditului, unele investigații au fost efectuate cu întârzieri de până la 116 zile, iar peste 7 700 de examinări au fost anulate din cauza neprezentării pacienților la programare.
Auditul arată că peste 142 de mii de persoane obligate să se asigure individual nu și-au achitat primele, generând venituri ratate de circa 187 de milioane de lei. În același timp, statul a plătit prime de peste 7 miliarde de lei pentru 1,5 milioane de persoane asigurate de Guvern, evidențiind discrepanțele dintre contribuțiile individuale și cele suportate de stat.
„Este lăudabil că sistemul oferă protecție extinsă celor 1,5 milioane de persoane asigurate de Guvern, însă trebuie să găsim acel echilibru între contribuție pe de o parte, și consum pe de altă parte”, a menționat președinta CCRM, Tatiana Șevciuc. De asemenea, a subliniat că, pentru a păstra integritatea fondurilor, este nevoie de o corelare mai strânsă între evoluția prețurilor la servicii medicale și valoarea primelor transferate de la bugetul de stat.
Reprezentanții Ministerului Sănătății au declarat că transferurile din buget se realizează conform prevederilor legale. Oficialii Casei Naționale de Asigurări în Medicină au subliniat însă necesitatea uniformizării metodelor de plată și ajustării contribuțiilor statului pentru persoanele asigurate de Guvern, care exercită o presiune semnificativă asupra sistemului.
În același timp, au fost identificate deficiențe în activitatea unor instituții medicale. La sfârșitul anului trecut, 69 de unități medico-sanitare publice nu aveau certificate de acreditare valabile, deși au continuat să primească finanțare. De asemenea, au fost semnalate nereguli în evidența timpului de muncă și salarizarea unor medici care lucrau simultan în mai multe instituții.
Directorul general al CNAM, Ion Dodon, a recunoscut problemele semnalate și a anunțat că instituția va accelera procesul de digitalizare a sistemului medical. Potrivit acestuia, măsurile sunt necesare pentru o gestionare mai eficientă și transparentă a fondurilor publice destinate sănătății.
