Dispar 22 de raioane, iar primăriile sub 3 mii de locuitori vor fi comasate

Guvernul Republicii Moldova a publicat „Conceptul de Reformă a Administrației Publice Locale”. Este, fără îndoială, cea mai profundă transformare administrativă din ultimele decenii. Documentul propune trecerea de la 32 de raioane la doar 10 și stabilirea unui prag minim de 3.000 de locuitori pentru primării. Am analizat conceptul și vă explicăm mai jos: Ce înseamnă asta, de fapt, pentru cetățeni, când vor intra în vigoare schimbările și ce se întâmplă cu satele mici?

De ce este nevoie de această reformă?

Documentul guvernamental pornește de la o realitate dură: Moldova are unul dintre cele mai fărâmițate sisteme din Europa. Peste 87% din primăriile din țară, adică 776 din cele 892 existente, au mai puțin de 3.000 de locuitori. Aceste primării mici cheltuie, în medie, 30% din bugetul lor doar pentru întreținerea aparatului administrativ, cum ar fi salariile primarului și ale contabilului. Astfel, rămân foarte puțini bani pentru necesități reale precum drumuri, apă sau canalizare.

Pe lângă lipsa banilor, depopularea lovește. În ultimii 10 ani, satele sub 3.000 de locuitori au pierdut aproape 33% din populație. Mai mult, peste 80% din aceste primării mici nu au un specialist în atragerea fondurilor, ratând astfel milioane disponibile din surse externe pentru dezvoltare. Guvernul susține că problema nu este la primari, ci la sistemul în sine: o primărie mică, fără bani și fără specialiști, pur și simplu nu poate supraviețui și nu le poate oferi oamenilor servicii de calitate.

SCHIMBAREA 1: Comasarea primăriilor. Cum se va face?

Prima etapă este amalgamarea voluntară, cu stimulente, în care primăriile sunt încurajate să se unească singure. Pentru a le convinge, Guvernul triplează banii oferiți pentru infrastructură. Dacă până acum se ofereau 1.000 de lei pe cap de locuitor pentru satele care decid să se unească, acum suma va fi de 3.000 de lei per locuitor. Acești bani vor merge direct în apeducte, drumuri sau rețele de canalizare. De asemenea, salariile funcționarilor din noile primării consolidate vor fi acoperite din bugetul de stat pentru o perioadă de trei ani, între 2028 și 2030.

A doua etapă constă în amalgamarea normativă, care devine obligatorie. Pentru satele care refuză să se unească voluntar, Guvernul va impune un prag minim de 3.000 de locuitori. După alegerile locale din 2027, nicio primărie din Moldova nu va mai putea funcționa dacă nu atinge acest prag demografic, urmând să fie comasate prin lege.

Satul rămâne sat! Documentul subliniază clar că dispare doar aparatul birocratic. Identitatea locală, denumirea satului și comunitatea rămân aceleași. În loc de 5 angajați care fac de toate pe bani puțini, va exista o primărie mare cu 15-20 de specialiști dedicați pe achiziții, proiecte europene și digitalizare.

SCHIMBAREA 2: Tăierea raioanelor de la 32 la 10

Consiliile Raionale actuale, au rămas fără competențe esențiale precum asistența socială și sănătatea, care au fost preluate de centru, vor fi reorganizate. Cele 32 de raioane actuale vor fi comasate în 10 raioane mari.
Aceste noi entități vor avea o populație cuprinsă între 150.000 și 350.000 de locuitori, devenind comparabile ca dimensiune și capacitate cu regiunile europene. Noul lor rol va fi concentrarea pe atragerea fondurilor UE pentru proiecte de anvergură, cum ar fi drumuri regionale, magistrale de apă și parcuri industriale. Un caz special este raionul Taraclia, care va fi transformat în „Municipiu de nivelul II” pentru a proteja identitatea și profilul cultural al etnicilor bulgari din regiune.

SCHIMBAREA 3: Ce se întâmplă cu cetățeanul de rând?

O frică majoră a cetățenilor este că, odată desființată primăria din satul lor, vor trebui să cheltuie timp și bani pentru a merge zeci de kilometri în centrul de comună după un simplu certificat. Conceptul Guvernului răspunde la această problemă prin două soluții.

În primul rând, clădirile fostelor primării nu vor fi abandonate. În ele vor funcționa Centre Unificate de Prestare a Serviciilor Publice (CUPS). Aici, cetățenii vor putea obține actele necesare direct din satul lor, fiind asistați de un specialist. În al doilea rând, în fiecare sat care face parte dintr-o primărie amalgamată va exista un funcționar, numit direct de primar. Acest reprezentant va fi legătura zilnică a oamenilor cu administrația, va organiza adunări publice și va prelua problemele localnicilor pentru a le transmite la centru.

SCHIMBAREA 4: Banii rămân acasă

Pentru a asigura o „autonomie financiară” reală, Guvernul promite că va schimba modul în care se împart banii în stat. Impozitul pe venitul persoanelor fizice ar putea fi alocat nu doar după locul de muncă al angajatului, așa cum se întâmplă acum și care favorizează orașele mari, ci și după locul de reședință, ajutând astfel satele din care oamenii fac naveta. Mai mult, o cotă din TVA ar urma să fie redirecționată către primăriile mari pentru a le sprijini suplimentar bugetele.

CALENDARUL: Când se întâmplă toate acestea?

Reforma nu se face peste noapte, ci este gândită în pași etapizați. Până în luna iulie a anului 2026, vor avea loc consultări masive cu cetățenii și vor fi adoptate deciziile locale de unire voluntară. Câteva luni mai târziu, în octombrie 2026, Parlamentul urmează să voteze noile legi privind structura teritorială și finanțele publice.

Testul final va avea loc în noiembrie 2027. Atunci, alegerile locale generale se vor desfășura direct pe noua hartă administrativă. Din acel moment, pragul de 3.000 de locuitori și noul format cu 10 raioane devin obligatorii pentru toată țara.
Concluzia Guvernului: Amânarea reformei costă prea mult. Moldova riscă să piardă miliardele de euro din fondurile de pre-aderare la UE dacă nu construiește urgent primării puternice, capabile să scrie și să implementeze proiecte europene.