Trimite știrea ta
Susține-ne pe Patreon
Guvernul Republicii Moldova a publicat recent „Conceptul de Reformă a Administrației Publice Locale”. Documentul pornește de la o realitate greu de ignorat: Moldova are unul dintre cele mai fărâmițate sisteme administrative din Europa.
Peste 87% dintre primării au mai puțin de 3.000 de locuitori. În aceste condiții, primăriile ajung să cheltuie, în medie, aproximativ 30% pentru întreținere: salarii, cheltuieli comunale, cheltuieli de bază. Iar pentru lucruri esențiale, cum sunt drumurile, apa sau canalizarea, rămân foarte puțini bani.
Oamenii vor condiții mai bune de trai, iar fără schimbări reale aceste așteptări rămân doar speranțe.
La Ungheni, lucrurile nu sunt prea bune. Din 33 de primării, doar 5 au peste 3.000 de locuitori, iar alte 11 abia trec de 1.000. Cu asemenea statistici, este foarte greu să vorbești despre proiecte mari sau investiții serioase.
Un exemplu spune totul. Localități precum Sînești, Măgurele sau Condrătești au bugete sub 3 milioane de lei. Pentru comparație, dacă este mult sau puțin, vedem că recent a fost semnat contractul de antrepriză pentru reabilitarea drumului de acces către Rezervația Naturală „Plaiul Fagului”. Lucrările preconizate includ reabilitarea a 3 km de drum, cu o valoare de circa 40 de milioane de lei. Da, este o lucrare complexă, cu un caiet de sarcini de 40 de pagini. Dar, prin comparație, cel mai mic buget îl are localitatea Măgurele, mai exact 2,6 milioane de lei, dintre care, pentru fondul rutier, în 2026, Măgurele a prevăzut 180 de mii de lei.
Am făcut un calcul simplu, care arată că ar fi nevoie să treacă 222 de ani pentru ca, din surse proprii, Primăria Măgurele să poată realiza un drum asemănător cu cel de la intrarea în „Plaiul Fagului”. De aici vine concluzia simplă: reforma nu este un moft. Este o necesitate, mai ales pentru satele mici, care nu au cum să se dezvolte singure.
Mai apare și o altă problemă: „oamenii”. Specialiștii sunt tot mai greu de găsit. Pentru o primărie cu un buget sub 3 milioane de lei este aproape imposibil să prevadă o funcție de specialist în scrierea proiectelor sau atragerea de fonduri.
Dacă ne uităm spre Europa, diferența este mare. Acolo, primăriile își asigură, în medie, aproximativ 70% din venituri din surse proprii. La noi, lucrurile stau invers. Multe localități depind aproape în totalitate de transferuri.
Aceasta este, de fapt, esența problemei: fără o reformă profundă, localitățile mici vor rămâne captive într-un cerc vicios al subfinanțării și al lipsei de dezvoltare. Reforma administrației publice locale nu va fi ușoară. Va genera discuții, rezistență și temeri. Dar alternativa este și mai costisitoare: stagnarea. Pentru multe sate din Republica Moldova, reforma nu înseamnă pierderea identității, ci o șansă reală la dezvoltare.
