Generația 112. Cum au învățat 20 de adolescenți din Ungheni și Dorohoi că „rucsacul de urgență” și empatia salvează vieți

La prima vedere, par doar niște adolescenți obișnuiți, prinși în freamătul vacanței de vară. Însă, dacă îi întrebi ce faci în primele secunde ale unui cutremur sau cum se compune corect un mesaj de alertă către comunitate fără a stârni panică, răspunsurile lor vin la secundă, cu precizia unor profesioniști.
Timp de cinci zile, între 15 și 19 iunie 2026, Centrul Cultural „Regina Maria” din Ungheni a devenit cartierul general al Academiei Transfrontaliere „Primii Respondenți”. Douăzeci de elevi din Republica Moldova și România, cu vârste între 14 și 17 ani, s-au adunat nu pentru o tabără clasică de vară, ci pentru un curs intensiv de supraviețuire, responsabilitate civică și solidaritate care trece dincolo de granițe.

Dincolo de bănci: de la teoria dezastrelor la „rucsacul de urgență”

Finanțat de Uniunea Europeană prin programul Interreg NEXT România–Republica Moldova, proiectul RiAdapt a adus împreună elevi de la licee de prestigiu din Ungheni („Mihai Eminescu”, „Ion Creangă”, „Gheorghe Asachi”), de la Școala de Arte Plastice „Raisa Cojocaru”, dar și o delegație plină de energie de la Liceul „Regina Maria” din Dorohoi.
În loc de manuale rigide, tinerii au fost ghidați prin ateliere interactive și simulări de criză. Subiectul central? Cum să reacționezi în fața riscurilor naturale și antropice – inundații, incendii sau seisme.
„Mi-a plăcut foarte mult participarea la această Academie, deoarece am avut ocazia să învăț lucruri noi despre comportamentul corect în situații de urgență. De asemenea, am realizat un valoros schimb de experiență cu colegii din Dorohoi, ceea ce mi-a oferit perspective noi”, spune Adina-Ioana Fuga, elevă la Liceul „Gheorghe Asachi”.

„Fake news-ul” în caz de criză și testul celor 3 secunde la 112

Unul dintre cele mai captivante momente a fost disecarea conceptului de „rucsac de urgență”. Tinerii au învățat nu doar ce obiecte trebuie să conțină acesta (de la provizii și kit medical, până la documente laminate), ci și cum pregătirea mentală din timp face diferența între panică și control în primele ore ale unei crize.
Un modul critic, extrem de ancorat în realitatea digitală în care trăiesc acești nativi digitali, a fost cel dedicat comunicării în situații de urgență. Într-o epocă în care dezinformarea se propagă mai rapid decât unda unui seism, elevii au fost învățați cum să filtreze știrile false de sursele oficiale.
Au simulat apeluri la numărul unic 112, învățând cum să ofere detalii clare operatorului, fără a pierde secunde prețioase. De asemenea, adolescenții au intrat în rolul autorităților, redactând propriile mesaje de avertizare pentru populație – un exercițiu de claritate, empatie și responsabilitate.

Schimbul de experiență: Robotică, artă și viața de salvator

Școala altfel înseamnă și învățare pe teren. Programul a inclus vizite tactice care le-au deschis tinerilor noi orizonturi. Ei au mers la Direcția Situații Excepționale Ungheni, unde au urcat în autospecialele pompierilor și au văzut cum se coordonează o intervenție reală de salvare contra cronometru, iar la Școala de Arte Plastice „Raisa Cojocaru”, unde au descoperit cum desenele realizate de colegii lor în cadrul proiectului RiAdapt devin instrumente puternice de conștientizare a schimbărilor climatice. Arta poate, iată, să prevină dezastre. Tinerii au văzut cum tehnologia de ultimă generație poate fi pusă în slujba siguranței comunitare la laboratorul de robotică al Liceului „Mihai Eminescu”.
Pentru mulți, însă, dincolo de tehnici și proceduri, cel mai mult a contat conexiunea umană.„Participarea la această tabără a fost o experiență deosebită. Am avut ocazia să învăț lucruri noi, să cunosc oameni minunați și să particip la activități interesante și educative”, rezumă simplu și sincer Robert Neamțu, elev sosit de peste Prut, de la Liceul „Regina Maria” din Dorohoi.

Promotorii de mai bine din comunitățile lor

Academia s-a încheiat nu doar cu diplome, ci cu planuri concrete. În ultimele ateliere, echipele mixte au elaborat strategii pe care vor să le aplice în propriile licee, alături de profesori și colegi: de la sesiuni de informare de la egal la egal (peer-to-peer), până la hărți de evacuare realizate de elevi pentru elevi.
La finalul celor cinci zile, acești 20 de tineri s-au întors acasă schimbați. Ei sunt, de acum, „primii respondenți” – o rețea transfrontalieră de tineri pregătiți să protejeze, să informeze și să ajute atunci când lumea din jur are mai mare nevoie de ei.